Parlamentul României

 
Lege nr. 95/2006

din 14/04/2006
Versiune actualizata la data de 23/11/2016

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii


 

    ___________
@Text actualizat la data de 23.11.2016. Actul include modificările din următoarele acte:
- Legea nr. 91/2015
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 283 din 27/04/2015.
- Rectificarea publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 732 din 30/09/2015.
- Legea nr. 260/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 825 din 05/11/2015.
- Legea nr. 294/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 885 din 26/11/2015.
- O.U.G. nr. 5/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 189 din 14/03/2016.
- Legea nr. 113/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 31/05/2016.
- O.U.G. nr. 36/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 489 din 30/06/2016.
- O.U.G. nr. 45/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din 02/09/2016.
- O.U.G. nr. 59/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 768 din 30/09/2016.
- Legea nr. 198/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 892 din 08/11/2016.
- O.U.G. nr. 79/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 938 din 22/11/2016.

    ___________
@Pus în aplicare prin:
- Norma
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 495 din 08/06/2006.
- Ordinul nr. 919/2006 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 796 din 21/09/2006.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 147 din 28/02/2007.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 237 din 05/04/2007.
- Ordinul nr. 1706/2007 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 724 din 25/10/2007.
- Ordinul nr. 1511/2008 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 650 din 12/09/2008.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 382 din 20/05/2008.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 896 din 30/12/2008.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 35 din 19/01/2009.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 35 din 19/01/2009.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 545 din 05/08/2009.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 529 din 29/07/2010.
- Ordinul nr. 1384/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 764 din 16/11/2010.
- Reglementare publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 4 din 04/01/2011.
- Criteriu publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 274 din 19/04/2011.
- Metodologia publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 274 din 19/04/2011.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 423 din 16/06/2011.
- Ordinul nr. 405/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 99 din 08/02/2012.
- O.U.G. nr. 35/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 434 din 30/06/2012.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 643 din 10/09/2012.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 93 din 14/02/2013.
- Ordinul nr. 428/2013 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 176 din 01/04/2013.
- Decizia nr. 16/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 381 din 27/06/2013.
- Decizia nr. 6/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 621 din 07/10/2013.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 800 din 18/12/2013.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 135 din 25/02/2014.
- Ordinul nr. 340/2014 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 248 din 07/04/2014.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 318 din 30/04/2014.
- Hotărârea nr. 449/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 402 din 30/05/2014.
- Ordinul nr. 861/2014 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 28/07/2014.
- Criteriu publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 28/07/2014.
- Metodologia publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 28/07/2014.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 589 din 06/08/2014.
- Ordinul nr. 1170/2014 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 765 din 22/10/2014.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 771 din 23/10/2014.
- Ordinul nr. 1527/2014 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 951 din 29/12/2014.
- Ordinul nr. 145/2015 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 137 din 24/02/2015.
- Ordinul nr. 308/2015 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 194 din 24/03/2015.
- Ordinul nr. 98/2015 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 207 din 30/03/2015.
- Hotărârea nr. 206/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 208 din 30/03/2015.
- Norma tehnică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 219 din 01/04/2015.
- Ordinul nr. 373/2015 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 239 din 08/04/2015.
- Ordinul nr. 875/2015 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 551 din 24/07/2015.
- Hotărârea nr. 629/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 619 din 14/08/2015.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 630 din 19/08/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 674 din 04/09/2015.
- Metodologia publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 729 din 29/09/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 30/09/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 30/09/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 30/09/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 30/09/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 30/09/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 30/09/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 30/09/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 30/09/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 30/09/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 30/09/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 30/09/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 30/09/2015.
- Ordinul nr. 1295/2015 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 837 din 10/11/2015.
- Anexă publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 837 din 10/11/2015.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din 12/11/2015.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 3 din 05/01/2016.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 108 din 11/02/2016.
- Contract publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 215 din 23/03/2016.
- Hotărârea nr. 161/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 215 din 23/03/2016.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 289 din 15/04/2016.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 320 din 26/04/2016.
- Ordinul nr. 540/2016 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 331 din 29/04/2016.
- Metodologia publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 331 din 29/04/2016.
- Hotărârea nr. 354/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 372 din 16/05/2016.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 587 din 02/08/2016.
- Ordinul nr. 1009/2016 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 705 din 12/09/2016.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 736 din 22/09/2016.
- Ordinul nr. 1101/2016 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 791 din 07/10/2016.
- Metodologia publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 848 din 25/10/2016.
- Metodologia publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 869 din 31/10/2016.
- Ordinul nr. 651/2016 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 902 din 09/11/2016.

   
TITLUL I

  Sănătatea publică

   
CAPITOLUL I

  Dispoziţii generale

   Art. 1. - Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului sănătăţii publice, obiectiv de interes social major.
   Art. 2. - (1) Asistenţa de sănătate publică reprezintă efortul organizat al societăţii în vederea protejării şi promovării sănătăţii populaţiei. Asistenţa de sănătate publică se realizează prin ansamblul măsurilor politico-legislative, al programelor şi strategiilor adresate determinanţilor stării de sănătate, precum şi prin organizarea instituţiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare.
   (2) Scopul asistenţei de sănătate publică îl constituie promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.
   (3) Strategia sistemului sănătăţii publice urmăreşte asigurarea sănătăţii populaţiei în cadrul unor comunităţi sănătoase.
   (4) Asistenţa de sănătate publică este o componentă a sistemului de sănătate publică.
   (5) Ministerul Sănătăţii reprezintă autoritatea centrală în domeniul sănătăţii publice.
   (6) Asistenţa de sănătate publică este coordonată de către Ministerul Sănătăţii şi se realizează prin toate tipurile de unităţi sanitare de stat sau private, constituite şi organizate conform legii.
   (7) Responsabilitatea pentru asigurarea sănătăţii publice revine Ministerului Sănătăţii, direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi altor structuri de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, structurilor de specialitate din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi autorităţilor din administraţia publică locală.
   (8) Asistenţa de sănătate publică este garantată de stat şi finanţată de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii.
   Art. 3. - Protecţia sănătăţii publice constituie o obligaţie a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.
   Art. 4. - (1) În înţelesul prezentului titlu, termenii şi noţiunile folosite au următoarea semnificaţie:
   a) sănătatea publică - starea de sănătate a populaţiei în raport cu determinanţii stării de sănătate: socio-economici, biologici, de mediu, stil de viaţă, asigurarea cu servicii de sănătate, calitatea şi accesibilitatea serviciilor de sănătate;
   b) promovarea sănătăţii - procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi controla şi îmbunătăţi sănătatea sub raport fizic, psihic şi social şi de a contribui la reducerea inechităţilor în sănătate;
   c) supravegherea - activitatea de colectare sistematică şi continuă, analiza, interpretarea şi diseminarea datelor privind starea de sănătate a populaţiei, bolile transmisibile şi netransmisibile, pe baza cărora sunt identificate priorităţile de sănătate publică şi sunt instituite măsurile de prevenire şi control;
   d) evaluarea riscurilor pentru sănătate - estimarea gradului în care expunerea la factorii de risc din mediul natural, de viaţă şi de muncă şi la cei rezultaţi din stilul de viaţă individual şi comunitar influenţează starea de sănătate a populaţiei;
   e) controlul în sănătate publică - exercitarea activităţilor de control privind aplicarea prevederilor legale de sănătate publică;
   f) principiul precauţiei - instrumentul prin care direcţia de sănătate publică decide şi intervine în situaţii în care se apreciază că există un potenţial risc pentru sănătatea populaţiei, în condiţiile unei argumentaţii ştiinţifice insuficiente;
   g) protocoale standardizate la nivel naţional - documente elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii cu consultarea societăţilor medicale de profil şi cu avizul Colegiului Medicilor din România, cu rol operaţional care structurează transpunerea la nivel naţional a recomandărilor pentru practica clinică, dezvoltate în mod transparent şi sistematic prin metodele medicinei bazate pe dovezi cu scopul orientării deciziei privind intervenţiile în sănătate.
   (2) În sensul prevederilor prezentei legi, prin ministere şi instituţii cu reţele sanitare proprii se înţelege autorităţile şi instituţiile care au în subordine unităţi sanitare, altele decât Ministerul Sănătăţii, respectiv Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Transporturilor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Academia Română, autorităţile administraţiei publice locale şi universităţile de medicină şi farmacie acreditate şi universităţile care au în structură facultăţi de medicină şi farmacie acreditate.
   Art. 5. - Funcţiile principale ale asistenţei de sănătate publică vizează:
   a) dezvoltarea politicilor, strategiilor şi programelor vizând asigurarea sănătăţii publice;
   b) monitorizarea şi analiza stării de sănătate a populaţiei;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Normă tehnică din 30/03/2015 începând cu 02.11.2016.

   c) planificarea în sănătatea publică;
   d) supravegherea epidemiologică, prevenirea şi controlul bolilor;
   e) managementul şi marketingul strategic al serviciilor de sănătate publică;
   f) reglementarea domeniului sănătăţii publice, aplicarea şi controlul aplicării acestei reglementări;
   g) asigurarea calităţii serviciilor de sănătate publică;
   h) cercetarea-dezvoltarea şi implementarea de soluţii inovatoare pentru sănătatea publică;
   i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea stării de alertă epidemiologică;
   j) protejarea populaţiei împotriva riscurilor din mediu;
   k) informarea, educarea şi comunicarea pentru promovarea sănătăţii;
   l) mobilizarea partenerilor comunitari în identificarea şi rezolvarea problemelor de sănătate;
   m) evaluarea calităţii, eficacităţii, eficienţei şi accesului la serviciile medicale;
   n) dezvoltarea şi planificarea resurselor umane şi dezvoltarea instituţională pentru sănătate publică;
   o) integrarea priorităţilor de sănătate publică în politicile şi strategiile naţionale şi în strategiile sectoriale de dezvoltare durabilă;
   p) asigurarea capacităţilor de răspuns la dezastre sau la ameninţările la adresa vieţii şi sănătăţii populaţiei, inclusiv prin introducerea de restricţii de circulaţie a persoanelor şi bunurilor.
   Art. 6. - Principalele domenii de intervenţie ale asistenţei de sănătate publică sunt următoarele:
   a) prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile prin:
   1. asigurarea imunizărilor;
   2. controlul epidemiilor;
   3. supravegherea bolilor;
   4. supravegherea factorilor de risc comportamentali;
   5. prevenirea accidentelor;
   b) monitorizarea stării de sănătate prin:
   1. monitorizarea indicatorilor stării de sănătate;
   2. monitorizarea determinanţilor stării de sănătate;
   3. monitorizarea eficacităţii şi eficienţei activităţilor din domeniul sănătăţii publice;
   4. evaluarea nevoilor populaţiei privind serviciile de sănătate publică;
   c) promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate prin:
   1. campanii de informare-educare-comunicare;
   2. programe de educaţie pentru sănătate şi promovare a sănătăţii în comunităţi;
   3. dezvoltarea şi implicarea comunităţilor locale;
   4. pledoaria pentru sănătatea publică;
   d) sănătatea ocupaţională prin:
   1. definirea standardelor de sănătate ocupaţională;
   2. controlul aplicării reglementărilor sănătăţii în muncă;
   e) sănătatea în relaţie cu mediul prin:
   1. monitorizarea factorilor de mediu în relaţie cu sănătatea;
   2. reglementarea calităţii principalilor factori de mediu;
   3. stabilirea normelor de igienă şi sănătate publică comunitare;
   4. controlul aplicării reglementărilor referitoare la calitatea factorilor de mediu;
   f) reglementarea primară şi secundară în domeniul sănătăţii publice prin:
   1. elaborarea, revizuirea, adaptarea şi implementarea legislaţiei din domeniul sănătăţii publice;
   2. reglementarea circulaţiei bunurilor şi serviciilor cu potenţial impact asupra sănătăţii publice;
   g) managementul sănătăţii publice bazat pe:
   1. managementul politicilor, planificării şi dezvoltării sistemului de sănătate publică;
   2. formularea şi implementarea politicilor de sănătate publică pe baze ştiinţifice;
   3. cercetarea în domeniul sănătăţii publice şi al sistemelor de sănătate;
   4. colaborarea şi cooperarea internaţională în domeniul sănătăţii publice;
   h) servicii de sănătate publică specifice:
   1. servicii de sănătate şcolară;
   2. servicii de urgenţă în caz de dezastre şi calamităţi;
   3. servicii de laborator în domeniul sănătăţii publice;
   4. servicii de planificare familială;
   5. servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor;
   6. servicii prenatale şi postnatale;
   7. servicii de consiliere în domeniul sănătăţii publice;
   8. servicii de sănătate publică în transporturi;
   9. servicii de sănătate destinate copiilor;
   10. servicii de securitate transfuzională;
   i) servicii medicale şi tratament specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice (TBC, HIV/SIDA, boli rare, cancer, diabet zaharat), precum şi în cazul transplantului de organe, ţesuturi sau celule.

   
CAPITOLUL II

  Principiile asistenţei de sănătate publică

   Art. 7. - Principiile care stau la baza asistenţei de sănătate publică sunt următoarele:
   a) responsabilitatea societăţii pentru sănătatea publică;
   b) focalizarea pe grupurile populaţionale şi prevenirea primară;
   c) preocuparea pentru determinanţii stării de sănătate: sociali, de mediu, comportamentali şi servicii de sănătate;
   d) abordarea multidisciplinară şi intersectorială;
   e) parteneriat activ cu populaţia şi cu autorităţile publice centrale şi locale;
   f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi ştiinţifice existente la momentul respectiv (sănătate publică bazată pe dovezi);
   g) în condiţii specifice, decizii fundamentate conform principiului precauţiei;
   h) descentralizarea sistemului de sănătate publică;
   i) existenţa unui sistem informaţional şi informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice;
   j) creşterea capacităţii de răspuns la calamităţi, dezastre şi situaţii de urgenţă, inclusiv cele determinate de schimbările climatice;
   k) evaluarea impactului la nivelul tuturor sectoarelor de activitate ce influenţează determinanţii stării de sănătate;
   l) abordarea intersectorială pentru sănătate prin acţiunea coordonată a tuturor instituţiilor în vederea îmbunătăţirii sănătăţii populaţiei.
   Art. 8. - (1) Modalităţile de implementare a principiilor de sănătate publică sunt:
   a) activitatea de reglementare în domeniile sănătăţii publice;
   b) activitatea de inspecţie sanitară de stat;
   c) activităţile desfăşurate în cadrul programelor naţionale de sănătate;
   d) avizarea/autorizarea/notificarea activităţilor şi produselor cu impact asupra sănătăţii populaţiei;
   e) evaluarea impactului asupra sănătăţii în relaţie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populaţiei.
   (2) Proiectele de acte normative care conţin prevederi ce influenţează determinanţii stării de sănătate vor fi însoţite de studii de impact asupra sănătăţii, ca instrument de fundamentare a deciziei, efectuate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii*).
   *) A se vedea Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 21 februarie 2014.

   Art. 9. - (1) Programele naţionale de sănătate reprezintă cadrul implementării obiectivelor politicii şi strategiei sănătăţii publice de către Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrală a domeniului de sănătate publică.
   (2) Programele naţionale de sănătate se adresează populaţiei şi sunt orientate către promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi prelungirea vieţii de bună calitate.
   (3) Programele naţionale de sănătate se adresează principalelor domenii de intervenţie ale sănătăţii publice şi răspund priorităţilor naţionale identificate prin Strategia naţională de sănătate.
   (4) Programele naţionale de sănătate sunt finanţate de la bugetul de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, din venituri proprii, donaţii şi sponsorizări, precum şi din alte surse, potrivit legii.
   (5) Programele naţionale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii, cu participarea CNAS; derularea acestora se realizează de către Ministerul Sănătăţii şi/sau CNAS, după caz.
   Art. 10. - (1) Autoritatea centrală în domeniul sănătăţii publice elaborează proiecte de acte normative în domeniul sănătăţii publice şi avizează reglementări ale altor ministere şi instituţii referitoare la activităţi cu impact asupra sănătăţii publice.
   (2) Principalele domenii pentru care autoritatea centrală de sănătate publică elaborează sau participă la elaborarea, după caz, a unor proiecte de acte normative sunt:
   a) calitatea principalilor factori de mediu: apa potabilă şi de îmbăiere, aerul ambiant şi interior, zgomot, locuinţă şi habitat, substanţe chimice, produse cosmetice, radiaţii ionizante, vectori, deşeuri etc.;
   b) monitorizarea stării de sănătate;
   c) promovarea sănătăţii;
   d) calitatea alimentului;
   e) calitatea unităţilor şi serviciilor turistice;
   f) calitatea mediului de muncă şi sănătatea în muncă;
   g) colectivităţile de copii şi tineri;
   h) evaluarea efectelor factorilor de mediu asupra sănătăţii populaţiei;
   i) asigurarea condiţiilor de igienă în unităţi sanitare;
   j) servicii de laborator;
   k) planificare familială;
   l) siguranţa transfuziei sanguine;
   m) norme privind alte domenii ale sănătăţii publice;
   n) prevenirea consumului ilegal de droguri.
   (3) Ministerul Sănătăţii, prin aparatul propriu şi prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi celelalte ministere şi instituţii cu reţea sanitară proprie, prin structurile de specialitate, verifică respectarea reglementărilor în domeniul sănătăţii publice, iar în caz de nereguli sau neconformitate, aplică măsuri conform legii.

   
CAPITOLUL III

  Autorităţile sistemului de sănătate publică

   Art. 11. - În sensul prezentei legi, prin autorităţi ale sistemului de sănătate publică se înţelege:
   a) Ministerul Sănătăţii, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului;
   b) alte instituţii şi structuri de specialitate ale Ministerului Sănătăţii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice la nivel naţional, regional, judeţean şi local.
   Art. 12. - Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii, cu personalitate juridică, reprezentând direcţia de sănătate publică la nivel local. În mod similar se pot organiza direcţii de sănătate publică în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, care colaborează cu unităţile deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii.*)
   *) A se vedea art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2008, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 15 august 2008, cu modificările ulterioare.

   Art. 13. - (1) Institutele sau centrele de sănătate publică sunt instituţii publice regionale sau naţionale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii, şi care coordonează tehnic şi metodologic activitatea de specialitate în domeniul fundamentării, elaborării şi implementării strategiilor privitoare la prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile şi a politicilor de sănătate publică din domeniile specifice, la nivel naţional şi/sau regional.**)
   **) A se vedea asteriscul de la art. 12.

   (2) Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare în domeniile sănătăţii publice sunt unităţi cu personalitate juridică şi funcţionează, potrivit legii, în coordonarea Ministerului Sănătăţii.
   Art. 14. - Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii, instituţie publică de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii, se desfiinţează, ca urmare a comasării prin absorbţie şi a preluării activităţii de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.
   Art. 15. - Instituţiile şi structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice la nivel naţional, regional, judeţean şi local, cu personalitate juridică, aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, cu excepţia CNAS şi a caselor de asigurări de sănătate, se înfiinţează, se reorganizează şi se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului.
   Art. 16. - (1) Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică, are în principal următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
   a) stabileşte priorităţile naţionale de sănătate publică;
   b) elaborează şi avizează reglementări în domeniul sanitar;
   c) evaluează periodic indicatorii stării de sănătate a populaţiei;
   d) asigură activitatea de inspecţie sanitară de stat;
   e) coordonează, implementează şi monitorizează proiectele finanţate în cadrul fondurilor comunitare, precum şi acorduri bilaterale, Pactul de stabilitate în domeniul sănătăţii şi alte acorduri internaţionale în domeniul de competenţă;
   f) coordonează din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, prin comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, reţeaua de asistenţă medicală;
   g) aprobă, prin ordin al ministrului, protocoalele standardizate la nivel naţional, elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, cu consultarea societăţilor medicale de profil;
   h) plăteşte, în condiţiile legii, contribuţii obligatorii sau voluntare la organizaţiile constituite în baza tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, prin Ministerul Sănătăţii, în limita bugetului aprobat;
   i) exercită funcţia de unitate de achiziţii centralizate prin structura de specialitate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată, aprobată cu completări prin Legea nr. 184/2013, cu modificările ulterioare;
   j) elaborează politica şi strategiile în sistemul informatic şi informaţional din sănătate, în vederea implementării şi utilizării integrate şi interoperabile a componentelor acestuia;
   k) finanţează, în limita bugetului alocat cu această destinaţie, activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul medical, prevăzute în Planul sectorial care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
   (2) În exercitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor prevăzute la alin. (1), Ministerul Sănătăţii şi structurile de specialitate ale acestuia au acces nemijlocit şi utilizează datele din cadrul Platformei informatice din asigurările de sănătate, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. CNAS, precum şi furnizorul Platformei informatice din asigurările de sănătate au obligaţia de a acorda Ministerului Sănătăţii drepturi şi privilegii de acces la datele informatice, egale cu cele ale CNAS.
   (3) Membrii comisiilor de specialitate prevăzute la alin. (1) lit. f) beneficiază de o indemnizaţie lunară de 10% din indemnizaţia secretarului de stat, care se acordă proporţional cu numărul de participări efective la şedinţe. Activitatea în cadrul comisiilor de specialitate este remunerată doar dacă este desfăşurată la solicitarea Ministerului Sănătăţii şi doar dacă această activitate se finalizează într-un document care este aprobat de ministrul sănătăţii. Cheltuielile de transport şi cazare ocazionate de participarea în comisiile de specialitate sunt suportate de către Ministerul Sănătăţii, în condiţiile legii. Regulamentul de organizare şi funcţionare şi atribuţiile comisiilor de specialitate, inclusiv modalitatea de acordare a indemnizaţiei membrilor comisiilor de specialitate, se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 79/2016 începând cu 22.11.2016.

   Art. 17. - (1) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Sănătăţii, care pun în aplicare politica şi programele naţionale de sănătate publică pe plan local, identifică problemele locale prioritare de sănătate publică, elaborează şi implementează acţiuni locale de sănătate publică.**)
   **) A se vedea asteriscul de la art. 12.

   (2) În scopul îndeplinirii acestor obiective, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti au, în principal, următoarele atribuţii:
   a) controlează şi evaluează modul de asigurare a asistenţei medicale curative şi profilactice;
   b) controlează aplicarea normelor de funcţionare a unităţilor medicale şi farmaceutice, indiferent de forma de organizare, şi aplică măsuri în caz de neconformitate;
   c) urmăresc aplicarea criteriilor de control al calităţii serviciilor medicale pe baza standardelor de acreditare adoptate de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate;
   d) coordonează şi controlează asistenţa gravidei, lăuzei şi nou-născutului;
   e) evaluează resursele umane de la nivelul asistenţei medicale în relaţie cu nevoile comunitare identificate prin acţiuni specifice;
   f) participă activ la programele de instruire a personalului din serviciile de sănătate publică şi a populaţiei;
   g) organizează acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor şi de promovare a sănătăţii;
   h) organizează activităţile preventive în teritoriul judeţului şi, respectiv, al municipiului Bucureşti;
   i) colectează şi înregistrează date privind sănătatea populaţiei, utilizând informaţiile în scopul identificării problemelor de sănătate ale acesteia;
   j) identifică posibilele probleme de sănătate publică sau ameninţări la adresa sănătăţii unei comunităţi;
   k) intervin în rezolvarea problemelor de sănătate publică apărute în rândul persoanelor aparţinând grupurilor defavorizate;
   l) coordonează studii asupra problemelor de sănătate ale populaţiei din teritoriul dat;
   m) stabilesc relaţii de colaborare cu instituţii şi organizaţii în vederea desfăşurării de acţiuni comune în domeniul sănătăţii publice;
   n) colectează şi înregistrează datele privind tipurile, cantitatea şi modul de gestionare a deşeurilor generate în unităţile medicale din zona de jurisdicţie;
   o) asigură implementarea programelor naţionale de sănătate publică derulate prin structurile proprii, precum şi coordonarea, monitorizarea şi controlul implementării programelor naţionale de sănătate publică derulate în baza contractelor încheiate cu instituţii publice, furnizori de servicii medicale din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale şi a ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi cu furnizori de servicii medicale privaţi, în condiţiile prevăzute în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică.***)
   ***) A se vedea asteriscul de la art. 12.

   (3) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti administrează, în numele Ministerului Sănătăţii, locuinţele construite de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe în cadrul Programului de construcţii de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, Subprogramul privind construcţia locuinţelor în regim de închiriere, de care pot beneficia medicii rezidenţi şi alţi tineri specialişti din sistemul de sănătate, sau prin alte surse de finanţare pe terenurile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Sănătăţii. Activitatea de administrare se reglementează prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.
   Art. 18. - (1) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt conduse de un director coordonator, care este ajutat de directori coordonatori adjuncţi.
   (2) Persoanele care ocupă funcţii dintre cele prevăzute la alin. (1) sunt numite prin act administrativ al ministrului sănătăţii, în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale, în condiţiile legii.
   (3) Funcţiile prevăzute la alin. (1) se exercită în baza unui contract de management încheiat cu ministrul sănătăţii, pe o perioadă de maximum 4 ani.
   (4) Funcţiile de director coordonator şi director coordonator adjunct sunt incompatibile cu:
   a) exercitarea oricăror altor funcţii remunerate, neremunerate sau/şi indemnizate, cu excepţia funcţiilor sau activităţilor în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice şi în domeniul medical, desfăşurate în afara programului normal de lucru şi care nu au legătură cu funcţia deţinută;
   b) exercitarea oricărei activităţi sau oricărei alte funcţii de conducere, inclusiv cele neremunerate;
   c) exercitarea oricărei funcţii în cadrul organizaţiilor sindicale sau patronale de profil.
   (5) Constituie conflict de interese deţinerea de către directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct de părţi sociale, acţiuni sau interese la societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii comerciale cu direcţia de sănătate publică la care persoana în cauză exercită funcţia de director coordonator sau director coordonator adjunct.
   (6) Prevederile alin. (5) se aplică şi în cazul în care părţile sociale, acţiunile sau interesele sunt deţinute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea ai directorului coordonator sau ai directorului coordonator adjunct.
   (7) Dacă directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, acesta este obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese în termen de 30 de zile de la apariţia acestora. În caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept, iar Ministerul Sănătăţii poate cere persoanelor în cauză despăgubiri, conform clauzelor contractului de management.
   Art. 19. - (1) În subordinea direcţiilor de sănătate publică funcţionează unităţi sanitare publice de pe raza teritoriului arondat, cu excepţia unităţilor sanitare publice de interes naţional sau a celor aparţinând ministerelor ori instituţiilor cu reţele sanitare proprii.
   (2) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti coordonează serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, organizează şi coordonează asistenţa medicală în caz de calamităţi, catastrofe şi situaţii deosebite.****)
   ****) Art. 18 a devenit art. 19 în forma republicată; a se vedea asteriscul de la art. 12.

    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 24. din Ordonanţă de urgenţă nr. 79/2016 începând cu 22.11.2016.

   Art. 20. - (1) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea asistenţei medicale.
   (2) Direcţiile de sănătate publică încheie contracte cu autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente medicilor, medicilor dentişti, asistenţilor medicali şi a cheltuielilor pentru baremul de dotare cu medicamente şi materiale sanitare din cabinetele de medicină generală şi dentară din unităţile de învăţământ.
   (3) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (2) se asigură din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
   (4) Spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale încheie contracte cu direcţiile de sănătate publică în condiţiile prevăzute la art. 194 şi art. 195.*)
   *) Art. 19 a devenit art. 20 în forma republicată; a se vedea asteriscul de la art. 12.

   Art. 21. - (1) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti organizează culegerea şi prelucrarea informaţiilor statistice medicale primite de la unităţile sanitare publice sau private şi transmit rapoarte statistice lunare către instituţiile desemnate în acest scop.
   (2) Direcţiile de sănătate publică teritoriale întocmesc rapoarte privind starea de sănătate a comunităţii, care sunt înaintate Ministerului Sănătăţii, precum şi partenerilor instituţionali la nivel local.
   (3) Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să transmită instituţiilor Ministerului Sănătăţii datele şi documentele din care rezultă informaţiile necesare întocmirii rapoartelor prevăzute la alin. (1), precum şi cele stabilite prin reglementările legale în vigoare pentru care România are obligaţia raportării la nivelul Comisiei Europene.
   (4) Netransmiterea informaţiilor prevăzute la alin. (1) de către unităţile sanitare publice şi/sau private reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice.**)
   **) Art. 20 a devenit art. 21 în forma republicată; a se vedea asteriscul de la art. 12.

   Art. 22. - Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti coordonează la nivel local implementarea activităţilor care decurg din obligaţiile asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană şi planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sănătăţii.***)
   ***) Art. 21 a devenit art. 22 în forma republicată; a se vedea asteriscul de la art. 12.

   Art. 23. - Regulamentul de organizare şi funcţionare, precum şi structura organizatorică ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.****)
   ****) A se vedea Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.078/2010 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 5 august 2010.
    Art. 22 a devenit art. 23 în forma republicată; a se vedea asteriscul de la art. 12.

   Art. 24. - Institutele/Centrele naţionale şi/sau regionale prevăzute la art. 13 şi 14, aflate în subordinea şi/sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii, îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
   a) asigură îndrumarea tehnică şi metodologică a reţelei de sănătate publică, în funcţie de domeniul lor de competenţă;
   b) participă la elaborarea strategiilor şi politicilor din domeniul lor de competenţă;
   c) elaborează proiecte de acte normative, norme, metodologii şi instrucţiuni privind domeniile specifice din cadrul sănătăţii publice;
   d) efectuează expertize, oferă asistenţă tehnică şi realizează servicii de sănătate publică, la solicitarea unor persoane fizice sau juridice;
   e) supraveghează starea de sănătate a populaţiei, bolile transmisibile şi netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sănătate comunitară;
   f) asigură sistemul de supraveghere epidemiologică, precum şi de alertă precoce şi răspuns rapid şi participă la schimbul de informaţii în cadrul reţelei europene de supraveghere epidemiologică în domeniul bolilor transmisibile;
   g) participă la efectuarea de investigaţii epidemiologice de teren, din proprie iniţiativă, la solicitarea Ministerului Sănătăţii sau a direcţiilor locale de sănătate publică;
   h) elaborează metodologia, instrumentele şi indicatorii de monitorizare şi evaluare a serviciilor şi programelor de sănătate publică, de promovare a sănătăţii şi de educaţie pentru sănătate;
   i) participă la procesul de învăţământ medical de specializare şi perfecţionare în domeniile specifice din cadrul sănătăţii publice;
   j) desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul sănătăţii publice şi al managementului sanitar;
   k) colectează, analizează şi diseminează date statistice privind sănătatea publică;
   l) asigură existenţa unui sistem informaţional şi informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice.*****)
   *****) Art. 23 a devenit art. 24 în forma republicată; a se vedea asteriscul de la art. 12.

   Art. 25. - (1) Instituţiile şi unităţile sanitare care asigură asistenţa de sănătate publică, în cazul apariţiei unui focar de boală transmisibilă, precum şi în situaţia iminenţei izbucnirii unei epidemii, au obligaţia să dispună măsuri specifice.
   (2) Măsurile privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii, precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.******)
   ******) Art. 24 a devenit art. 25 în forma republicată; a se vedea asteriscul de la art. 12.

   
CAPITOLUL IV

  Controlul în sănătatea publică

   Art. 26. - (1) Activitatea de inspecţie sanitară de stat se organizează pe domenii specifice de activitate, coordonate de instituţii cu atribuţii în domeniul controlului la nivel naţional şi regional, conform competenţelor.
   (2) Activitatea de inspecţie sanitară de stat se realizează pe următoarele domenii:
   a) calitatea serviciilor de asistenţă medicală;
   b) sănătate publică;
   c) farmaceutic;
   d) dispozitive medicale.
   Art. 261. - Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii organizează şi coordonează metodologic, precum şi din punctul de vedere al activităţii specifice structurile care desfăşoară activitatea de inspecţie sanitară de stat, structuri fără personalitate juridică din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
    ___________
    Art. 26^1. - a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 36/2016 începând cu 30.06.2016.

   Art. 27. - (1) Activitatea de inspecţie sanitară de stat se exercită de către personalul de specialitate împuternicit de instituţiile cu atribuţii în domeniul inspecţiei sanitare de stat, conform normelor generale şi specifice elaborate de către acestea şi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii*******).
   *******) A se vedea asteriscul de la art. 23.

   (2) Furnizorii de servicii medicale din sectorul public şi privat, precum şi toate unităţile supuse inspecţiei sanitare, conform legislaţiei în vigoare din domeniul sănătăţii publice, au obligaţia de a permite accesul persoanelor împuternicite de către Ministerul Sănătăţii în vederea efectuării controlului.
   (3) Pentru exercitarea activităţii de inspecţie sanitară de stat, personalul împuternicit are drept de:
   a) acces în orice tip de unităţi, la documente, informaţii, conform competenţelor;
   b) recoltare a produselor care pot constitui un risc pentru sănătatea publică;
   c) a constata şi a sancţiona contravenţiile prevăzute de legislaţia din domeniul sănătăţii publice.
   (4) În situaţii de risc pentru sănătatea publică, personalul împuternicit poate dispune măsura interzicerii punerii în consum a produselor, retragerii produselor, suspendarea activităţilor, închiderea unităţilor, retragerea, anularea autorizaţiei sanitare de funcţionare, a avizului sanitar, a notificărilor pentru activităţi şi produse şi orice alte măsuri pe care situaţia le impune, conform legii. 
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 36/2016 începând cu 30.06.2016.

   (5) În situaţii de risc epidemiologic, personalul împuternicit poate dispune măsuri speciale pentru bolnavii, suspecţii şi contacţii de boli transmisibile sau purtătorii de germeni patogeni, precum şi alte măsuri de limitare a circulaţiei persoanelor.
   (6) Concluziile activităţilor de control, abaterile de la normele legale, recomandările şi termenele de remediere a deficienţelor, precum şi alte măsuri legale aplicate se consemnează în procese-verbale, rapoarte şi decizii, ale căror modele sunt aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
    ___________
    Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 36/2016 începând cu 30.06.2016.

   (7) În exercitarea activităţii, personalul împuternicit asigură păstrarea confidenţialităţii datelor, cu excepţia situaţiilor care constituie un risc pentru sănătatea publică, caz în care comunicarea se va face prin reprezentantul legal.
   (8) Refuzul de a permite accesul personalului împuternicit în vederea efectuării controlului sau de a accepta efectuarea inspecţiei ori de a pune la dispoziţia acestui personal documentele şi informaţiile necesare realizării atribuţiilor de control se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.
   Art. 28. - Activitatea de avizare, autorizare şi notificare a activităţilor şi produselor cu impact asupra sănătăţii populaţiei are ca scop certificarea conformării cu normele de sănătate publică a produselor, serviciilor şi activităţilor, în scopul protejării sănătăţii populaţiei.
   Art. 29. - Activitatea de evaluare a impactului asupra sănătăţii în relaţie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populaţiei reprezintă instrumentul de integrare a priorităţilor de sănătate publică în dezvoltarea durabilă a societăţii.

   
CAPITOLUL V

  Asistenţa medicală

   Art. 30. - (1) Asistenţa medicală profilactică şi curativă se asigură prin:
   a) cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie şi de alte specialităţi, centre de diagnostic şi tratament, centre medicale, centre de sănătate, laboratoare, precum şi prin alte unităţi sanitare publice şi private;
   b) unităţi sanitare publice şi private cu paturi.
   (2) Unităţile prevăzute la alin. (1) au obligaţia asigurării condiţiilor de mobilitate a informaţiei medicale în format electronic, prin utilizarea sistemului dosarului electronic de sănătate al pacientului. În situaţia în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu acest sistem din platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligaţi să asigure condiţiile de securitate şi confidenţialitate în procesul de transmitere a datelor.
   (3) Modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului va fi stabilită prin norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la dosarul electronic de sănătate al pacientului, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
   Art. 31. - Activitatea medicală de recuperare se asigură prin unităţi medicale de specialitate cu personalitate juridică, secţii, compartimente şi laboratoare de recuperare, unităţi ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum şi prin societăţi de turism balnear şi de recuperare, constituite conform legii.
   Art. 32. - Asistenţa medicală de urgenţă se asigură de unităţi specializate de urgenţă şi transport sanitar publice sau private, precum şi prin structurile de primire a urgenţelor, organizate în acest scop.
   Art. 33. - Asistenţa medicală de hemotransfuziologie, transfuzie sanguină sau alte servicii de asistenţă medicală şi prestaţii autorizate se asigură prin unităţi specializate în acest scop.
   Art. 34. - Asistenţa medicală preventivă din colectivităţile de copii preşcolari, şcolari şi studenţi se asigură prin cabinetele medicale organizate, conform legii, în unităţile de învăţământ preşcolar, şcolar sau universitar, publice ori private, sau prin cabinetele individuale ale medicilor de familie, după caz.
   Art. 35. - Activităţile de asistenţă de sănătate publică se finanţează de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, contracte cu terţii, precum şi din contribuţii personale şi plăţi directe, după caz, potrivit legii.

   
CAPITOLUL VI

  Asistenţa farmaceutică

   Art. 36. - Asistenţa farmaceutică se asigură în cadrul sistemului de sănătate publică, potrivit legii, prin prepararea şi eliberarea medicamentelor şi a altor produse stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, cum ar fi: cosmetice, dispozitive medicale, suplimente alimentare şi alte asemenea produse.
   Art. 37. - Punerea pe piaţă a medicamentelor, precum şi activitatea de farmacovigilenţă se realizează conform legii.

   
CAPITOLUL VII

  Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice

   Art. 38. - Orice persoană fizică sau juridică, având calitatea de angajator, este obligată să asigure fondurile şi condiţiile necesare pentru:
   a) efectuarea controlului medical periodic, conform normelor de sănătate publică şi securitate în muncă;
   b) aplicarea măsurilor de igienă, dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare periodică;
   c) vaccinarea şi profilaxia specifică impusă de riscurile de la locul de muncă.
   Art. 39. - Cetăţenii români şi orice altă persoană aflată pe teritoriul României, precum şi unităţile şi operatorii economici au obligaţia să se supună măsurilor de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile, să respecte întocmai normele de igienă şi sănătate publică, să ofere informaţiile solicitate şi să aplice măsurile stabilite privind instituirea condiţiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi pentru promovarea sănătăţii individului şi a populaţiei.
   Art. 40. - (1) Informaţiile privind sănătatea persoanelor se păstrează la autorităţile de sănătate publică teritoriale, la autorităţile de sănătate publică ale ministerelor cu reţea sanitară proprie, precum şi la instituţiile desemnate şi pot fi folosite în scopul întocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, în vederea evaluării stării de sănătate a populaţiei.
   (2) Folosirea în alte scopuri a informaţiilor înregistrate se poate admite numai dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
   a) există o dispoziţie legală în acest sens;
   b) există acordul persoanei în cauză;
   c) datele sunt necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii unei persoane sau a comunităţii, după caz;
   d) datele sunt necesare pentru efectuarea urmăririi penale.
   (3) Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toţi salariaţii care prin activitatea pe care o desfăşoară au acces la acestea în mod direct sau indirect.
   Art. 41. - (1) Pentru situaţii speciale cu implicaţii asupra sănătăţii publice se constituie rezerva Ministerului Sănătăţii, care cuprinde medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale şi alte materiale specifice, iar la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, rezerva antiepidemică.
   (2) Medicamentele, serurile, vaccinurile, dezinfectantele, insecticidele, materialele sanitare, produsele tehnico-medicale, consumabilele şi alte materiale specifice cuprinse în rezerva pentru situaţii speciale, începând cu 1 septembrie 2007, constituie rezerva Ministerului Sănătăţii.
   (3) Normele metodologice de constituire, păstrare şi utilizare a rezervei Ministerului Sănătăţii şi a rezervei antiepidemice se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii*).
   *) A se vedea Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.033/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de constituire, păstrare şi utilizare a Rezervei Ministerului Sănătăţii şi a Nomenclatorului de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale şi alte materiale specifice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 16 iunie 2011, cu modificările ulterioare.

    ___________
    Pus în aplicare prin Normă metodologică din 14/06/2011 începând cu 28.08.2015.

   Art. 42. - (1) Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie pot asigura fonduri pentru acordarea de ajutoare umanitare statelor cu care România încheie acorduri, înţelegeri, convenţii de colaborare, în acest sens.
   (2) Ajutorul umanitar poate consta în:
   a) medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale şi alte materiale specifice din rezerva de stat;
   b) asistenţă medicală specifică;
   c) cheltuieli legate de servicii medicale şi transport.
   (3) Fondurile necesare pentru acordarea de ajutoare umanitare se suportă de la bugetul de stat, prin Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în termenii şi condiţiile prevăzute prin hotărâre a Guvernului.
   Art. 43. - (1) Pentru servicii de asistenţă de sănătate publică, efectuate de către autorităţile de sănătate publică la cererea unor persoane fizice şi juridice, se percep tarife potrivit reglementărilor în vigoare.
   (2) Veniturile proprii obţinute potrivit alin. (1) se folosesc în condiţiile legii.

   
CAPITOLUL VIII

  Utilizarea mass-media în interesul sănătăţii publice

   Art. 44. - (1) Campaniile de informare, educare şi comunicare cu privire la teme care privesc sănătatea publică trebuie să fie avizate de Ministerul Sănătăţii.
   (2) Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune sunt obligate ca în cadrul grilelor de programe să rezerve gratuit spaţiul de emisie necesar promovării campaniilor de informare, educare şi comunicare referitoare la teme care privesc sănătatea publică.
   (3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu reţea sanitară proprie, împreună cu Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor stabili, în baza unui protocol, modalităţile şi spaţiul acordat în grila de programe pentru promovarea campaniilor pe teme care privesc sănătatea publică.

   
CAPITOLUL IX

  Dispoziţii tranzitorii şi finale

   Art. 45. - (1) În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, ministrul sănătăţii va emite ordinul privind restructurarea actualelor direcţii de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ordinul pentru aprobarea Normelor de organizare şi funcţionare a inspecţiei sanitare de stat.
   (2) În termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul Sănătăţii va elabora reglementările legale privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor prevăzute la art. 13 şi 14, pe care le va supune Guvernului spre aprobare.
   Art. 46. - Normele metodologice privind activitatea de sănătate publică se elaborează de structurile de sănătate publică şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
   Art. 47. - (1) Prevederile prezentului titlu se aplică şi ministerelor cu reţea sanitară proprie.
   (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, cu modificările ulterioare, Legea nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

   
TITLUL II

  Programele naţionale de sănătate

   
CAPITOLUL I

  Dispoziţii generale

   Art. 48. - (1) În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
   a) pachetul programelor naţionale de sănătate - ansamblul de acţiuni multianuale orientate spre principalele domenii de intervenţie ale asistenţei de sănătate publică;
   b) derularea programelor naţionale de sănătate - procesul de implementare, coordonare, monitorizare, evaluare şi control al programelor naţionale de sănătate;
   c) implementarea programelor naţionale de sănătate - procesul de organizare a resurselor umane, materiale şi financiare, la nivelul unităţilor de specialitate, în scopul asigurării de bunuri şi servicii pentru beneficiarii acestor programe sau schimbări ale comportamentelor acestora, ca răspuns la anumite nevoi de sănătate identificate din date obiective;
   d) unitate de specialitate - structură din cadrul sistemului de sănătate publică cu atribuţii în implementarea programelor naţionale de sănătate;
   e) unitatea naţională/regională de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate - structura organizatorică fără personalitate juridică din cadrul instituţiilor publice din subordinea Ministerului Sănătăţii, înfiinţată prin ordin al ministrului sănătăţii, cu atribuţii în asigurarea asistenţei tehnice şi managementului programelor naţionale de sănătate;
   f) asistenţa tehnică - totalul activităţilor de pregătire şi informare a unităţilor de specialitate cu atribuţii în implementarea programelor naţionale de sănătate, precum şi orice alte activităţi întreprinse în vederea îmbunătăţirii implementării programelor naţionale de sănătate;
   g) cheltuieli eligibile - cheltuielile de natura bunurilor şi serviciilor efectuate de către unităţile de specialitate cu atribuţii în implementarea programelor naţionale de sănătate, potrivit prevederilor normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.
   (2) Programele naţionale de sănătate se adresează domeniilor de intervenţie în sănătatea publică după cum urmează:
   a) programe naţionale de sănătate publică, care au drept scop:
   (i) prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile;
   (ii) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei;
   (iii) promovarea sănătăţii şi a unui stil de viaţă sănătos;
   (iv) monitorizarea factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;
   (v) asigurarea serviciilor de sănătate publică specifice;
   (vi) asigurarea tratamentului specific pentru TBC şi HIV/SIDA;
   (vii) realizarea procedurilor de transplant de organe, ţesuturi sau celule;
   b) programe naţionale de sănătate curative care au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice, altele decât TBC şi HIV/SIDA şi transplant de organe, ţesuturi şi celule.
   Art. 49. - Elaborarea programelor naţionale de sănătate are la bază următoarele obiective:
   a) rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate, în conformitate cu Strategia naţională de sănătate a Ministerului Sănătăţii;
   b) utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru îndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor aprobaţi;
   c) fundamentarea programelor pe nevoile populaţiei, evidenţiate din date obiective;
   d) asigurarea concordanţei cu politicile, strategiile şi recomandările instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în domeniu.
   Art. 50. - (1) Programele naţionale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii prin structura de specialitate, desemnată prin hotărâre a Guvernului.
   (2) Pentru elaborarea programelor naţionale de sănătate, structura de specialitate colaborează cu CNAS şi cu autorităţi, instituţii şi organizaţii nonguvernamentale.
   (3) Beneficiarii programelor naţionale de sănătate sunt persoanele care au calitatea de asigurat în conformitate cu prevederile art. 222 alin. (1), precum şi persoanele care au domiciliul în România şi care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse.
   (4) În situaţii de risc epidemiologic, persoanele prevăzute la alin. (3), precum şi persoanele aflate în tranzit pe teritoriul României beneficiază de programele naţionale de sănătate publică care au drept scop prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile.
   Art. 51. - (1) Programele naţionale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii, cu participarea CNAS, iar derularea acestora se realizează distinct, după cum urmează:
   a) de către Ministerul Sănătăţii pentru programele naţionale de sănătate publică;
   b) de către CNAS pentru programele naţionale de sănătate curative.
   (2) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat, a bugetului Ministerului Sănătăţii şi a bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii anexat la acesta şi în volumul şi structura bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, aprobate pe anul 2008, fără afectarea deficitului bugetului de stat şi a deficitului bugetului general consolidat pe anul 2008.
   (3) Se autorizează ordonatorii principali de credite să introducă modificările corespunzătoare în anexele la bugetul Ministerului Sănătăţii şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate aprobate pe anul 2008.
   (4) Structura programelor naţionale de sănătate, obiectivele acestora, precum şi orice alte condiţii şi termene necesare implementării şi derulării se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii.
   (5) Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate se aprobă după cum urmează:
   a) prin ordin al ministrului sănătăţii pentru programele naţionale de sănătate publică;
   b) prin ordin al preşedintelui CNAS, cu avizul Ministerului Sănătăţii, pentru programele naţionale de sănătate curative.
    ___________
    Pus în aplicare prin Hotărâre nr. 206/2015 începând cu 28.10.2016.

   Art. 52. - (1) Implementarea programelor naţionale de sănătate se realizează prin unităţi de specialitate selectate în baza criteriilor aprobate în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.
   (2) În înţelesul prezentei legi, unităţile de specialitate sunt:
   a) instituţii publice;
   b) furnizori publici de servicii medicale;
   c) furnizori privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale;
   d) furnizori privaţi de medicamente şi dispozitive medicale.
   (3) Unităţile de specialitate prevăzute la alin. (2) pot angaja personal pentru implementarea programelor naţionale de sănătate ca acţiuni multianuale pe toată perioada de implementare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
   (4) Pentru realizarea atribuţiilor şi activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate, unităţile de specialitate prevăzute la alin. (2) pot încheia contracte de prestări de servicii cu medici, asistenţi medicali şi alte categorii de personal, după caz, precum şi cu persoane juridice, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi în condiţiile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.
   (5) Contractele de prestări de servicii/Convenţiile civile încheiate în condiţiile alin. (4) de către unităţile de specialitate stabilite la alin. (2) prevăd acţiuni multianuale, sunt de natură civilă şi se încheie pentru toată perioada de implementare a programelor naţionale de sănătate.
   (6) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (3) şi (4) sunt cuprinse în fondurile alocate programelor naţionale de sănătate.
   Art. 53. - (1) Implementarea programelor naţionale de sănătate publică se realizează din sumele alocate din bugetul Ministerului Sănătăţii, de la bugetul de stat şi din venituri proprii, după cum urmează:
   a) prin instituţii publice şi furnizori de servicii medicale din subordinea Ministerului Sănătăţii;
   b) prin furnizori de servicii medicale din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale şi a ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, instituţii publice, precum şi furnizori privaţi de servicii medicale, cu respectarea art. 52 alin. (2) lit. c), în baza contractelor încheiate cu direcţiile de sănătate publică sau, după caz, cu instituţii publice din subordinea Ministerului Sănătăţii.
   (2) Implementarea programelor naţionale de sănătate curative se realizează din sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale evaluaţi, în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate.

   
CAPITOLUL II

  Atribuţii în realizarea programelor naţionale de sănătate

   Art. 54. - Atribuţiile Ministerului Sănătăţii în domeniul programelor naţionale de sănătate sunt următoarele:
   a) aprobă strategia programelor naţionale de sănătate, parte integrantă a Strategiei naţionale de sănătate;
   b) propune Guvernului spre aprobare programele naţionale de sănătate;
   c) aprobă normele metodologice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică;
   d) avizează normele metodologice de realizare a programelor naţionale curative elaborate de CNAS;
   e) organizează la nivel naţional proceduri de achiziţii publice pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii necesare implementării programelor naţionale de sănătate, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind achiziţiile publice;
   f) realizează organizarea, monitorizarea, evaluarea şi controlul implementării programelor naţionale de sănătate publică;
   g) asigură finanţarea programelor naţionale de sănătate publică.
   Art. 55. - Atribuţiile structurii din cadrul Ministerului Sănătăţii, responsabile de elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate, sunt următoarele:
   a) participă la elaborarea strategiei programelor naţionale de sănătate, parte integrantă a Strategiei naţionale de sănătate;
   b) elaborează structura programelor naţionale de sănătate, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii şi CNAS;
   c) fundamentează necesarul de resurse financiare pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică pe baza propunerilor unităţilor regionale/naţionale de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate şi/sau direcţiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, după caz;
   d) propune spre aprobare ministrului sănătăţii norme tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică, elaborate în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii;
   e) realizează coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi controlul implementării programelor naţionale de sănătate publică direct sau prin unităţile regionale/naţionale de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii;
   f) propune ministrului sănătăţii măsuri pentru îmbunătăţirea derulării programelor naţionale de sănătate.
   Art. 56. - Atribuţiile CNAS în domeniul programelor naţionale de sănătate sunt următoarele:
   a) participă la elaborarea proiectului de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate;
   b) elaborează şi aprobă normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii;
   c) realizează organizarea, monitorizarea, evaluarea şi controlul implementării programelor naţionale de sănătate curative;
   d) asigură finanţarea programelor naţionale de sănătate curative;
   e) transmite structurii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate, trimestrial, anual şi ori de câte ori este nevoie, indicatorii programelor naţionale curative, precum şi analiza modului în care acestea sunt derulate.
   Art. 57. - (1) Ministerul Sănătăţii desemnează instituţii publice din subordinea sa pentru asigurarea asistenţei tehnice şi managementului programelor naţionale de sănătate şi înfiinţează unităţi de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate în cadrul instituţiilor desemnate, prin ordin al ministrului sănătăţii.
   (2) Unităţile de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate se pot înfiinţa la nivel naţional sau regional, după caz.
   (3) În cadrul unei instituţii publice din subordinea Ministerului Sănătăţii se înfiinţează o singură unitate de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate care poate asigura asistenţă tehnică şi management pentru unul sau mai multe programe naţionale de sănătate, după caz.
   (4) Structura organizatorică a unităţilor de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate, atribuţiile acestora, precum şi orice alte condiţii necesare funcţionării lor se aprobă prin normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.
   (5) Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate sunt incluse în sumele alocate programelor naţionale de sănătate pe care le gestionează, acestea stabilindu-se în raport cu complexitatea activităţii desfăşurate, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii.
   (6) Pentru realizarea atribuţiilor de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate, instituţiile publice prevăzute la alin. (1) pot angaja personal, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat la nivelul Ministerului Sănătăţii şi al instituţiilor subordonate, şi/sau pot încheia contracte de prestări de servicii/convenţii civile potrivit prevederilor art. 52 alin. (3) - (6), cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

   
CAPITOLUL III

  Finanţarea programelor naţionale de sănătate

   Art. 58. - (1) Finanţarea programelor naţionale de sănătate se realizează astfel:
   a) de la bugetul Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat şi din venituri proprii, pentru programele naţionale de sănătate publică;
   b) de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru programele naţionale de sănătate curative;
   c) din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii.
   (2) Sumele alocate programelor naţionale de sănătate multianuale sunt aprobate prin legea bugetului de stat potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.
   (3) În cazul programelor naţionale de sănătate publică, categoriile de cheltuieli eligibile şi modul de finanţare a acestora se aprobă prin normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică.
   (4) În cazul programelor naţionale de sănătate curative, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, care se acordă beneficiarilor cuprinşi în programele naţionale curative, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate la nivelul preţului de decontare.
   (5) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, utilizate în unităţile sanitare cu paturi pentru tratamentul bolnavilor pe perioada spitalizării acestora sau, după caz, eliberate prin farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul în regim ambulatoriu al bolnavilor cuprinşi în programele naţionale de sănătate, se suportă la nivelul preţului de achiziţie, care pentru medicamente nu poate depăşi preţul de decontare.
   (6) Achiziţionarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altelor asemenea prevăzute la alin. (5) se realizează prin proceduri de achiziţie publică organizate de Ministerul Sănătăţii sau de unităţile sanitare cu paturi care implementează programele naţionale de sănătate, după caz, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind achiziţiile publice.
   (7) Lista medicamentelor care se asigură în cadrul programelor naţionale de sănătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
   (8) Modalitatea privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din lista menţionată la alin. (7) este prevăzută la art. 243.
   Art. 59. - (1) Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor de specialitate prin care acestea se implementează.
   (2) Sumele prevăzute la alin. (1) se publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii.
   (3) Unităţile de specialitate publică pe site-ul propriu bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pentru programele naţionale de sănătate.
   Art. 60. - Unităţile de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate au obligaţia utilizării fondurilor în limita bugetului alocat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât şi în execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli.
   Art. 61. - (1) Ministerul Sănătăţii asigură fondurile pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate publică la solicitările unităţilor de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate.
   (2) CNAS asigură fondurile pentru finanţarea programelor naţionale curative la solicitările caselor de asigurări de sănătate.
   (3) Solicitările de finanţare a programelor naţionale de sănătate prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt întocmite pe baza cererilor fundamentate ale unităţilor de specialitate, care vor solicita finanţarea în funcţie de realizarea indicatorilor şi cu încadrarea în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie.

   
CAPITOLUL IV

  Dispoziţii finale

   Art. 62. - În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate, prin ordin al ministrului sănătăţii.

   
TITLUL III

  Asistenţa medicală primară

   
CAPITOLUL I

  Dispoziţii generale

   Art. 63. - (1) Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului asistenţei medicale primare, asigurată prin serviciile de medicină de familie.
   (2) Termenul asistenţă medicală primară defineşte furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaţii continue cu pacienţii, în prezenţa bolii sau în absenţa acesteia.
   (3) Domeniul definit la alin. (2) face obiectul specialităţii medicină de familie.
   Art. 64. - În înţelesul prezentului titlu, termenii şi noţiunile folosite au următoarea semnificaţie:
   a) asistenţă medicală primară - segmentul de asistenţă medicală care furnizează îngrijiri ce întrunesc toate caracteristicile menţionate la art. 63 alin. (2) şi având ca furnizor specializat şi de sine stătător cabinetul de medicină de familie;
   b) medicină de familie - specialitatea medicală clinică, de practică publică autorizată, dobândită în condiţiile legii;
   c) medicul specialist de medicină de familie - medicul care a obţinut specialitatea medicină de familie, în condiţiile legii;
   d) medic de medicină generală - absolvent al facultăţii de medicină sau pediatrie din România, promoţie anterioară anului 2005, care nu a dobândit calificarea de medic specialist, dar a întrunit condiţiile de exercitare a profesiei în baza prevederilor anterioare prezentei legi. De aceste prevederi beneficiază şi titularii diplomei de medic, obţinută anterior anului 2005 în străinătate şi echivalată în România, care nu au dobândit calificarea de medic specialist, dar au întrunit condiţiile de exercitare a profesiei în baza prevederilor anterioare prezentei legi;
   e) medic de familie - medicul specialist de medicină de familie şi, prin asimilare, medicul de medicină generală; acest termen nu constituie un titlu profesional;
   f) cabinet de medicină de familie - unitatea sanitară privată specializată în furnizarea de servicii medicale în asistenţa medicală primară, organizată în condiţiile legii. Prin excepţie, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie îşi pot înfiinţa în structură cabinete de medicină de familie, ca unităţi sanitare publice;
   g) grupul de practică - asocierea formală a doi sau mai mulţi medici de familie titulari de cabinete de medicină de familie, în vederea furnizării de servicii şi/sau a utilizării în comun a unor resurse;
   h) patrimoniul de afectaţiune profesională - totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor medicului afectate scopului exercitării profesiei sale, constituite ca o fracţiune distinctă a patrimoniului medicului, separată de gajul general al creditorilor acestuia;
   i) praxisul de medicină de familie - reuneşte patrimoniul de afectaţiune profesională, infrastructura cabinetului, aflată în proprietatea sau în folosinţa medicului, şi clientela;
   j) episodul de îngrijire - totalitatea consultaţiilor/intervenţiilor determinate de o problemă de sănătate, din momentul apariţiei sale până la remisiunea completă;
   k) serviciile de medicină de familie - serviciile furnizate de un cabinet de medicină de familie unei populaţii desemnate;
   l) cabinete santinelă - cabinete de medicină de familie care utilizează sisteme speciale de înregistrare continuă a episoadelor de îngrijire la nivelul asistenţei medicale primare, pentru populaţiile deservite;
   m) medic titular al cabinetului de medicină de familie - medicul deţinător al patrimoniului de afectaţiune profesională sau al unei părţi a acestuia.

   
CAPITOLUL II

  Medicul de familie

   Art. 65. - (1) Medicul de familie este furnizorul de îngrijiri de sănătate care coordonează şi integrează serviciile medicale furnizate pacienţilor de către el însuşi sau de către alţi furnizori de servicii de sănătate.
   (2) Medicul de familie asigură accesul în sistemul sanitar pentru pacienţii săi, la nivelurile de competenţă cele mai adecvate nevoilor acestora.
   Art. 66. - Medicul de familie acordă îngrijiri persoanelor în contextul familiei şi, respectiv, familiilor în cadrul comunităţii, fără discriminare.
   Art. 67. - Caracteristicile asistenţei acordate de medicul de familie sunt următoarele:
   a) constituie punctul de prim-contact în cadrul sistemului de sănătate, oferind acces nediscriminatoriu pacienţilor şi ocupându-se de toate problemele de sănătate ale acestora;
   b) foloseşte eficient resursele sistemului de sănătate, coordonând asistenţa medicală acordată pacienţilor; colaborează cu ceilalţi furnizori de servicii din asistenţa medicală primară şi asigură legătura cu celelalte specialităţi;
   c) este orientată către individ, familie şi comunitate;
   d) se bazează pe comunicarea directă medic-pacient, care conduce în timp la stabilirea unei relaţii interumane de încredere, în care pacientul devine un partener responsabil al medicului pentru menţinerea/restabilirea propriei sănătăţi;
   e) asigură continuitatea asistenţei medicale primare prin consultaţii de urgenţă înregistrate prin sistemul naţional de urgenţă, în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie, precum şi în regim de gardă, prin intermediul centrelor de permanenţă;
   f) rezolvă problemele de sănătate acute şi cronice ale pacienţilor;
   g) promovează sănătatea şi starea de bine a pacienţilor prin intervenţii adecvate şi eficiente;
   h) urmăreşte rezolvarea problemelor de sănătate ale comunităţii.
   Art. 68. - (1) Medicul de familie este competent din punct de vedere profesional să furnizeze îngrijirile cuprinzătoare de care are nevoie o persoană.
   (2) Începând cu promoţia 2005 de absolvenţi licenţiaţi ai instituţiilor de învăţământ superior medical, competenţele profesionale în specialitatea medicină de familie se dobândesc numai prin rezidenţiat.
   (3) Medicii de medicină generală prevăzuţi la art. 64 lit. d), care la data aderării României la Uniunea Europeană, denumită în continuare UE, furnizează servicii de asistenţă medicală primară în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, îşi pot continua activitatea în aceleaşi condiţii şi după această dată.
   Art. 69. - Pentru medicii de medicină generală cu drept de liberă practică, care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt confirmaţi rezidenţi în specialitatea medicină de familie, dar furnizează în regim salarial sau independent servicii de medicină de familie în cabinete acreditate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, sau care au întrerupt temporar, în condiţiile legii, exercitarea profesiei, vor fi organizate modalităţi flexibile de formare în specialitatea medicină de familie.

   
CAPITOLUL III

  Cabinetul de medicină de familie

   Art. 70. - Asistenţa medicală primară şi continuitatea în acest domeniu se desfăşoară în cabinete de medicină de familie şi centre de permanenţă înfiinţate în condiţiile legii.
   Art. 71. - Asistenţa medicală primară se poate asigura prin practica individuală a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a cabinetelor în grupuri de practică, în locaţii comune sau prin integrarea funcţională a unor cabinete cu locaţii distincte.
   Art. 72. - Activitatea cabinetelor de medicină de familie se desfăşoară prin medicii titulari, personalul angajat şi colaboratorii externi.
   Art. 73. - (1) Înfiinţarea unui nou cabinet de medicină de familie într-o localitate se realizează în conformitate cu prevederile legale. Metodologia se stabileşte prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
   (2) Contractarea şi decontarea serviciilor de medicină de familie de către casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se fac pentru următoarele categorii de medici:
   a) medicii prevăzuţi la art. 64 lit. d);
   b) medicii cetăţeni ai unui stat membru al UE, ai unui alt stat aparţinând Spaţiului Economic European, denumit în continuare SEE, sau ai Confederaţiei Elveţiene, în înţelesul art. 376 alin. (1) lit. b) şi al art. 377 alin. (1), formaţi în profesie în unul dintre aceste state, care la data de 1 ianuarie 2007 erau stabiliţi pe teritoriul României şi care, în urma recunoaşterii calificării profesionale beneficiau, la această dată, de dreptul de exercitare în cadrul sistemului naţional al asigurărilor de sănătate a activităţilor din domeniul specialităţii medicină de familie, fără titlul de medic specialist medicină de familie;
   c) medicii confirmaţi specialişti în una dintre specialităţile medicină generală adulţi, medicină generală copii, medicină generală, medicină generală/medicină de familie, medicină de familie;
   d) medicii titulari ai certificatului care atestă formarea specifică a medicului generalist, dobândită în unul dintre statele prevăzute la lit. b), precum şi medicii titulari ai certificatului de drept câştigat de medic generalist, eliberat de unul dintre aceste state, în cazul cărora s-au aplicat procedurile prevăzute la art. 394-396, art. 402 şi art. 405.
   (3) Preluarea activităţii unui praxis existent de către un alt medic de familie, în condiţiile încetării activităţii medicului titular, se face prin transmiterea patrimoniului de afectaţiune profesională deţinut către medicul care preia praxisul. Noul deţinător va aduce la cunoştinţă autorităţilor de sănătate publică teritoriale, caselor de asigurări de sănătate, respectiv pacienţilor, preluarea praxisului. Criteriile şi metodologia de preluare se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
   Art. 74. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda facilităţi şi stimulente aferente instalării unui medic, înfiinţării şi funcţionării cabinetului de medicină de familie, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
   (2) În baza dispoziţiilor alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale pot încheia cu reprezentantul legal al cabinetului de medicină de familie un contract civil în care să se consemneze drepturile şi obligaţiile părţilor.
   Art. 75. - (1) Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet.
   (2) Cabinetele de medicină de familie acreditate pot deschide puncte de lucru. Criteriile şi metodologia vor fi precizate în normele prevăzute la art. 73 alin. (1).

   
CAPITOLUL IV

  Serviciile furnizate în cadrul asistenţei medicale primare

   Art. 76. - Cabinetul de medicină de familie furnizează servicii medicale către pacienţii:
   a) asiguraţi, înscrişi pe lista proprie sau a altor cabinete;
   b) neasiguraţi.
   Art. 77. - Cabinetul de medicină de familie poate desfăşura următoarele activităţi:
   a) intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale, precum şi în afecţiunile acute;
   b) activităţi de medicină preventivă;
   c) activităţi medicale curative;
   d) activităţi de îngrijire la domiciliu;
   e) activităţi de îngrijiri paliative;
   f) activităţi de consiliere;
   g) alte activităţi medicale, în conformitate cu atestatele de studii complementare;
   h) activităţi de învăţământ în specialitatea medicină de familie, în cabinetele medicilor instructori formatori;
   i) activităţi de cercetare ştiinţifică;
   j) activităţi de suport;
   k) acordarea de consultaţii prevăzute la lit. a) înregistrate prin sistemul naţional de urgenţă, în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie.
   Art. 78. - Activităţile medicale se pot desfăşura la sediul cabinetului, la domiciliul pacienţilor, în centrele de permanenţă, în alte locaţii special amenajate şi autorizate sau la locul solicitării, în cazul intervenţiilor de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale ori în caz de risc epidemiologic.
   Art. 79. - Cabinetul de medicină de familie poate oferi servicii medicale esenţiale, servicii medicale extinse şi servicii medicale adiţionale.
   Art. 80. - (1) Serviciile medicale esenţiale sunt acele servicii, definitorii pentru domeniul de competenţă al asistenţei medicale primare, care sunt oferite de toţi medicii de familie în cadrul consultaţiei medicale.
   (2) Serviciile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
   a) intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale;
   b) asistenţa curentă a solicitărilor acute;
   c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicală activă pentru cele mai frecvente boli cronice, prescripţii de tratament medicamentos şi/sau igieno-dietetic, coordonarea evaluărilor periodice efectuate de către medici de altă specialitate decât cea de medicină de familie;
   d) servicii medicale preventive, precum: imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi lăuziei, depistare activă a riscului de îmbolnăvire pentru afecţiuni selecţionate conform dovezilor ştiinţifice, supraveghere medicală activă, la adulţi şi copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de vârstă şi sex.
   Art. 81. - Serviciile medicale extinse sunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asistenţei medicale primare în mod opţional şi/sau în anumite condiţii de organizare, precum:
   a) servicii speciale de consiliere;
   b) planificare familială;
   c) unele proceduri de mică chirurgie;
   d) servicii medico-sociale: îngrijiri la domiciliu, îngrijiri terminale.
   Art. 82. - Serviciile medicale adiţionale reprezintă manopere şi tehnici însuşite de medicii practicieni, certificate prin atestate de studii complementare şi/sau care necesită dotări speciale.
   Art. 83. - (1) Colectarea şi transmiterea de date pentru supravegherea bolilor comunicabile se realizează prin sisteme informaţionale de rutină, care cuprind un set minimal de date, într-un format unic, obligatoriu a fi transmise de către toţi furnizorii de servicii medicale şi al căror conţinut, metodologie de colectare şi raportare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
   (2) Supravegherea epidemiologică detaliată şi colectarea de date privind utilizarea serviciilor medicale de către pacienţi reprezintă un serviciu distinct şi se realizează prin cabinetele santinelă. Acestea pot contracta servicii cu instituţiile interesate.
   Art. 84. - Cabinetele de medicină de familie în care îşi desfăşoară activitatea medici formatori de medicină de familie pot oferi prestaţii de formare medicală, în cadrul colaborării cu instituţii de învăţământ superior medical sau cu organizaţii acreditate ca furnizori de educaţie medicală continuă, precum şi activităţi de cercetare, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

   
CAPITOLUL V

  Finanţarea medicinei de familie

   Art. 85. - Cabinetul de medicină de familie poate realiza venituri din:
   a) contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile Contractului-cadru;
   b) contracte încheiate cu autorităţile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de planificare familială, servicii speciale de consiliere, servicii de îngrijiri medicale la domiciliu în fază terminală şi postspitaliceşti;
   c) contracte încheiate cu societăţile de asigurări private de sănătate;
   d) contracte încheiate cu autorităţile teritoriale de sănătate publică sau instituţii publice din subordinea Ministerului Sănătăţii, pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică;
   e) contracte încheiate cu autorităţile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de medicină comunitară;
   f) contracte încheiate cu terţi, pentru servicii aferente unor competenţe suplimentare;
   g) plata directă de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terţi plătitori;
   h) coplata aferentă unor activităţi medicale;
   i) contracte de cercetare;
   j) contracte pentru activitatea didactică în educaţia universitară şi postuniversitară;
   k) donaţii, sponsorizări;
   l) alte surse, conform dispoziţiilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii, uzată fizic sau moral.
   Art. 86. - Sumele alocate pentru finanţarea asistenţei medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii naţionale de sănătate publică.
   Art. 87. - (1) Din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, se pot finanţa cheltuieli pentru investiţii în infrastructură, în localităţile rurale, în vederea construcţiei, reabilitării, dotării minime standard a spaţiilor medicale şi nemedicale în care se desfăşoară activităţi de îngrijire medicală primară.
   (2) Ministerul Sănătăţii alocă sumele prevăzute la alin. (1) sub formă de transferuri prin direcţiile de sănătate publică judeţene către autorităţile administraţiei publice locale.

   
CAPITOLUL VI

  Rolul şi obligaţiile asistenţei medicale primare în sistemul sanitar

   Art. 88. - În procesul de furnizare de servicii cabinetele medicilor de familie colaborează cu toate celelalte specialităţi medicale, cu respectarea specificului specialităţii şi asigurarea transmiterii reciproce a tuturor datelor relevante cu privire la starea pacientului.
   Art. 89. - Obligaţiile personalului şi cabinetelor de medicină de familie se reglementează prin acte normative, după cum urmează:
   a) obligaţiile de etică şi deontologie profesională - prin legile şi codurile de deontologie profesională care guvernează exercitarea profesiilor reglementate în sistemul sanitar;
   b) obligaţiile privind sănătatea publică - conform reglementărilor legale în vigoare şi dispoziţiilor direcţiilor de sănătate publică;
   c) obligaţiile faţă de sistemul asigurărilor sociale de sănătate - prin contractul-cadru, normele anuale de aplicare şi contractele cu casele de asigurări;
   d) obligaţiile privind relaţiile de muncă - prin contractul de muncă anual la nivel de ramură sanitară şi contractele individuale/colective de muncă ale angajaţilor, precum şi prin alte prevederi legale speciale;
   e) obligaţiile faţă de pacienţi - prin îndeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevăzute la lit. a) şi c), precum şi din legislaţia privind drepturile pacientului;
   f) obligaţiile privind managementul evidenţei medicale primare şi a informaţiei medicale gestionate - prin reglementările legale în vigoare;
   g) obligaţiile privind protecţia mediului şi gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală - prin reglementările legale în vigoare;
   h) obligaţia de educaţie/formare continuă şi de dezvoltare profesională a resursei umane din asistenţa medicală primară - prin reglementările legale în vigoare.

   
CAPITOLUL VII

  Dispoziţii finale

   Art. 90. - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, Ministerul Sănătăţii va elabora norme metodologice de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
   Art. 91. - La data intrării în vigoare a prezentului titlu, orice dispoziţie contrară prevederilor prezentei legi se abrogă.

   
TITLUL IV

  Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat

   
CAPITOLUL I

  Dispoziţii generale

   
SECŢIUNEA 1

  Definiţii

   Art. 92. - (1) În înţelesul prezentului titlu, în sistemul naţional de servicii medicale de urgenţă şi de prim ajutor calificat, termenii şi noţiunile folosite au următoarea semnificaţie:
   a) Sistemul naţional de servicii medicale de urgenţă şi prim ajutor calificat - ansamblul de structuri, forţe, mecanisme şi relaţii, organizate după aceleaşi principii şi reguli, care utilizează proceduri integrate de management specializat şi/sau calificat;
   b) asistenţă publică integrată de urgenţă - asistenţa asigurată de instituţiile publice de stat aflate în structurile Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne şi/sau în structura autorităţilor publice locale, precum şi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale prin Direcţia pentru apel unic de urgenţă 112. Ea include ansamblul de măsuri şi activităţi cu caracter logistic, tehnic şi medical, destinate în principal salvării şi păstrării vieţii;
   c) asistenţă medicală privată de urgenţă - ansamblul de măsuri şi activităţi cu caracter logistic şi medical, având ca scop principal salvarea şi păstrarea vieţii, asigurată de serviciile private de urgenţă aparţinând unor organizaţii nonguvernamentale, care funcţionează în scop umanitar, nonprofit, sau unor firme, asociaţii ori persoane fizice, care funcţionează în scop comercial;
   d) asistenţă medicală de urgenţă - ansamblul de măsuri diagnostice şi terapeutice întreprinse de către personal medical calificat. Ea poate fi acordată la diferite niveluri de către medici şi asistenţi medicali cu diferite grade de pregătire;
   e) urgenţă medicală - accidentarea sau îmbolnăvirea acută, care necesită acordarea primului ajutor calificat şi/sau a asistenţei medicale de urgenţă, la unul sau mai multe niveluri de competenţă, după caz. Ea poate fi urgenţă cu pericol vital, unde este necesară/sunt necesare una sau mai multe resurse de intervenţie în faza prespitalicească, continuând îngrijirile într-un spital local, judeţean ori regional, sau urgenţă fără pericol vital, unde îngrijirile pot fi efectuate, după caz, cu sau fără utilizarea unor resurse prespitaliceşti, la un centru ori cabinet medical autorizat sau, după caz, la un spital;
   f) pacient critic - pacientul cu funcţiile vitale instabile sau cu afecţiuni care pot avea complicaţii ireversibile şi care necesită intervenţie medicală de urgenţă sau îngrijiri într-o secţie de terapie intensivă generală sau specializată;
   g) primul ajutor de bază - efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţă unor persoane care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută, de către persoane fără pregătire medicală, fără utilizarea unor echipamente specifice acestui scop. Primul ajutor de bază se acordă de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire, la indicaţiile personalului din dispeceratele de urgenţă;
   h) primul ajutor calificat - efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţă unor persoane care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută, de către personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formare şi care are în dotare echipamentele specifice acestui scop, inclusiv defibrilatoare semiautomate, funcţionând sub formă de echipe de prim ajutor într-un cadru instituţionalizat;
   i) defibrilator semiautomat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac într-un mod automat sau în urma apăsării unui buton de către salvator, alegerea energiei şocului în vederea defibrilării în mod automat, încărcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare în mod automat, urmând ca declanşarea şocului să se efectueze de către salvator, la comanda verbală şi/sau scrisă a defibrilatorului;
   j) spital local/centru local de urgenţă - spitalul la nivelul unui municipiu, al unui oraş, respectiv centru de permanenţă, cu competenţele şi resursele umane şi materiale necesare rezolvării unei părţi din urgenţele locale, urmând ca urgenţele ce nu pot fi rezolvate definitiv să fie stabilizate şi transferate către spitalul judeţean sau direct către spitalul regional, după caz, în conformitate cu protocoalele în vigoare;
   k) spital judeţean de urgenţă - spitalul aflat în reşedinţa unui judeţ, care deţine competenţele şi resursele umane şi materiale în vederea asigurării îngrijirilor medicale definitive de urgenţă pentru majoritatea cazurilor care provin din judeţul respectiv şi care nu pot fi tratate definitiv la nivel local, în spitalele municipale sau orăşeneşti ori în centrele de permanenţă, în conformitate cu protocoalele în vigoare;
   l) spital regional de urgenţă - spitalul clinic judeţean cu competenţe interjudeţene, care deţine competenţele şi resursele umane şi materiale suplimentare necesare în vederea asigurării îngrijirilor medicale definitive pentru cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgenţelor şi al pacienţilor aflaţi în stare critică, pentru toate cazurile ce nu pot fi rezolvate local, în spitalele municipale şi orăşeneşti, la nivelul judeţului respectiv, precum şi pentru toate cazurile din judeţele arondate, ce nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor judeţene din cauza lipsei de resurse materiale şi/sau umane ori din cauza complexităţii cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare. Spitalul regional de urgenţă îndeplineşte rolul spitalului judeţean de urgenţă în judeţul în care se află;
   m) serviciul de ambulanţă judeţean, respectiv Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov - unităţile sanitare publice de importanţă strategică, cu personalitate juridică, aflate în coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sănătăţii şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, având în structura lor un compartiment pentru asistenţă medicală de urgenţă şi transport medical asistat, cu echipaje medicale de urgenţă, cu sau fără medic, şi un compartiment pentru consultaţii medicale de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat. Compartimentul pentru asistenţă medicală de urgenţă funcţionează în regim de lucru continuu, în aşteptarea solicitărilor de asistenţă medicală de urgenţă;
    ___________
    Litera m) a fost modificată prin punctul 24. din Ordonanţă de urgenţă nr. 79/2016 începând cu 22.11.2016.

   n) transport medical asistat - transportul de urgenţă al pacienţilor care necesită monitorizare şi îngrijiri medicale pe durata transportului, asigurate de medic sau asistent medical, utilizând ambulanţe tip B sau C;
   o) transport sanitar neasistat - transportul pacienţilor care nu se află în stare critică şi nu necesită monitorizare şi îngrijiri medicale speciale pe durata transportului. Transportul sanitar neasistat se efectuează cu ambulanţe tip A1 sau A2, precum şi cu alte tipuri de autovehicule decât ambulanţele tip B şi C, aflate în dotarea serviciilor de ambulanţă;
   p) ambulanţă tip C - ambulanţa destinată intervenţiei medicale de urgenţă la cel mai înalt nivel şi transportului medical asistat al pacientului critic, fiind dotată cu echipamente, materiale şi medicamente de terapie intensivă. Echipajul ambulanţei tip C este condus obligatoriu de un medic special pregătit, iar vehiculul este astfel construit încât să permită accesul la pacientul aflat în vehicul din toate părţile, targa fiind amplasată în mijloc, cu posibilitatea mutării acesteia la dreapta şi la stânga şi ridicării ei la o înălţime care să permită acordarea asistenţei medicale de urgenţă în mod corespunzător. Ambulanţele de transport al nou-născuţilor aflaţi în stare critică fac parte din categoria ambulanţelor tip C;
   q) ambulanţă tip B - ambulanţa destinată intervenţiei de urgenţă şi transportului medical asistat al pacienţilor. Ea poate fi, după caz, utilizată în acordarea primului ajutor calificat sau în acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Dotarea ambulanţei tip B este formată din echipamente şi materiale sanitare care includ, după caz, un defibrilator semiautomat sau un defibrilator manual şi medicamentele necesare resuscitării şi acordării asistenţei medicale de urgenţă;
   r) ambulanţă tip A1 - ambulanţa destinată transportului sanitar neasistat al unui singur pacient, fiind dotată cu echipamentele şi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie;
   s) ambulanţă tip A2 - ambulanţa destinată transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienţi pe targă şi/sau scaune, fiind dotată cu echipamentele şi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie;
   t) Serviciul mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare, denumit în continuare SMURD - unitatea de intervenţie publică integrată, de importanţă strategică, fără personalitate juridică, având în structura sa echipe integrate de reanimare, specializate în acordarea asistenţei medicale şi tehnice de urgenţă, precum şi echipe cu personal paramedical, specializat în acordarea primului ajutor calificat. SMURD funcţionează în cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, având ca operator aerian structurile de aviaţie ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu spitalele judeţene, regionale şi cu autorităţile publice locale;
   u) unitate de primire a urgenţelor, denumită în continuare UPU - secţia sau secţia clinică aflată în structura unui spital judeţean, regional sau în structura spitalelor aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării şi tratamentului de urgenţă al pacienţilor cu afecţiuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe;
   v) compartiment de primire a urgenţelor, denumit în continuare CPU - secţia aflată în structura unui spital orăşenesc, municipal sau în structura spitalelor aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării şi tratamentului de urgenţă al pacienţilor cu afecţiuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe;
   w) Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112 - ansamblul integrat de puncte publice de acces al cetăţeanului la sistemul public de urgenţă prin care este activat răspunsul adecvat de urgenţă. Punctul public de acces este realizat prin integrarea centrului unic de apel de urgenţă şi a dispeceratelor serviciilor publice specializate de intervenţie;
   x) centrul unic de apel de urgenţă - structura specializată de preluare şi transfer al apelurilor de urgenţă primite la numărul unic de apel 112 şi la numărul de apel 961 redirecţionat către 112 până la transformarea acestuia în număr comercial la dispoziţia serviciilor de ambulanţă judeţene şi a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov;
    ___________
    Litera x) a fost modificată prin punctul 24. din Ordonanţă de urgenţă nr. 79/2016 începând cu 22.11.2016.

   y) dispecerat medical de urgenţă - structura specializată de preluare şi tratare a apelurilor de urgenţă cu caracter medical, primite prin centrul unic de apel de urgenţă sau la un număr propriu, în cazul serviciilor private de ambulanţă. Dispeceratele medicale de urgenţă sunt coordonate de personal cu pregătire medicală superioară, în serviciu permanent;
   z) dispeceratul integrat de urgenţă - structura specializată care, pe lângă preluarea apelului la numărul de urgenţă, asigură alarmarea şi coordonarea echipajelor de intervenţie ale tuturor serviciilor specializate de intervenţie, cu caracter medical şi nemedical, din aceeaşi locaţie fizică. Coordonarea se face de către personal special pregătit, având un coordonator medical cu studii superioare din cadrul serviciului de ambulanţă sau SMURD, în serviciu permanent.
   (2) În înţelesul prezentului titlu, în sistemul naţional de servicii medicale de urgenţă şi de prim ajutor calificat, termenii şi noţiunile folosite au următoarea semnificaţie:
   a) centre de expertiză şi coordonare medicală la distanţă - centrele aflate în structura unor dispecerate medicale sau în structura unor centre de apel unic 112, destinate furnizării de informaţii de specialitate specifice necesare echipajelor de urgenţă din teren şi/sau spitalelor de urgenţă, precum şi coordonării la distanţă a echipajelor de prim ajutor calificat, pe baza informaţiilor primite telefonic de la membrii echipajelor sau pe baza informaţiilor şi a datelor primite prin sistemele telemedicale de transmisie de date;
   b) misiuni de salvare aeriană - intervenţii primare sau secundare ce se desfăşoară utilizând aeronave special dotate, respectând standardele în vigoare, în vederea salvării unei/unor vieţi aflate în pericol din cauza unei accidentări sau îmbolnăviri acute ori care se află într-un mediu ostil vieţii;
   c) misiuni de ambulanţă aeriană - transporturi sanitare, planificate în prealabil, în care starea pacientului sau a pacienţilor nu impune efectuarea unei misiuni de salvare aeriană. Misiunile de ambulanţă aeriană pot include şi cazurile critice transportate pe distanţe lungi, ce nu pot fi efectuate decât cu avionul sanitar;
   d) misiuni de salvare navală - misiuni primare sau secundare care se desfăşoară în zone accesibile mai rapid sau numai prin utilizarea de ambarcaţiuni special dotate, respectând standardele în vigoare, în vederea salvării persoanelor aflate în pericol din cauza unei accidentări sau îmbolnăviri acute;
   e) consultaţia de urgenţă la domiciliu - asistenţa medicală de urgenţă acordată de compartimentul de consultaţii şi transport sanitar neasistat al serviciilor de ambulanţă, în colaborare cu medicii de familie, cazurilor medicale de urgenţă care nu pun viaţa pacientului în pericol imediat şi care, cel mai probabil, nu necesită transportul la o unitate sanitară;
   f) personal paramedical - personalul fără pregătire medicală, instruit special la diferite niveluri în acordarea primului ajutor calificat, utilizând echipamente specifice, inclusiv defibrilatoarele semiautomate externe, activând în echipe, într-un cadru instituţionalizat;
   g) ambulanţierul - personal fără pregătire medicală care a absolvit cursurile de ambulanţieri, autorizate de Ministerul Sănătăţii, pentru a activa în cadrul serviciilor de ambulanţă;
   h) accident colectiv - evenimentul care implică un număr de victime, care necesită declanşarea unui plan special de intervenţie utilizând forţe de intervenţie suplimentare faţă de cele aflate de gardă la momentul respectiv. Numărul victimelor pentru care este necesară declanşarea unui plan special de intervenţie diferă de la caz la caz, luându-se în considerare resursele umane şi materiale de intervenţie disponibile în zona în care are loc accidentul.
   (3) Funcţiile de medic-şef UPU, medic-şef UPU - SMURD sau medic şef CPU pot fi ocupate de medici cu o vechime de cel puţin 5 ani în specialitate. Prin excepţie, în perioada 2008-2010 aceste funcţii pot fi ocupate şi de medici cu o vechime de cel puţin 3 ani în specialitate.

   
SECŢIUNEA a 2-a

  Primul ajutor de bază şi primul ajutor calificat

   Art. 93. - (1) Acordarea primului ajutor de bază, fără echipamente specifice, se efectuează de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire prealabilă acţionând la indicaţiile personalului specializat din cadrul dispeceratelor medicale de urgenţă sau al serviciilor de urgenţă prespitalicească de tip SMURD şi serviciului de ambulanţă judeţean sau Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, având ca scop prevenirea complicaţiilor şi salvarea vieţii până la sosirea unui echipaj de intervenţie.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 24. din Ordonanţă de urgenţă nr. 79/2016 începând cu 22.11.2016.

   (2) Fiecare cetăţean are obligaţia să anunţe direct sau să se asigure că un caz de urgenţă a fost anunţat deja, la numărul 112, înainte sau concomitent cu acordarea primului ajutor, fiind obligat să respecte indicaţiile specializate oferite de personalul dispeceratului de urgenţă.
   (3) Acordarea primului ajutor calificat se efectuează în regim public, este o datorie a statului şi un drept al cetăţeanului şi nu poate fi efectuată în scop comercial.
   (4) Primul ajutor calificat se acordă într-un cadru instituţionalizat, de echipe aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, în colaborare cu autorităţile publice locale şi structurile Ministerului Sănătăţii.
   (5) Echipele de prim ajutor calificat vor fi dotate cu echipamente specifice, inclusiv pentru defibrilare semiautomată.
   (6) Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat şi ambulanţierii vor fi formaţi şi autorizaţi în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate.
   (7) Echipele de prim ajutor pot opera utilizând ambulanţe tip B, conform normelor şi standardelor naţionale şi europene în vigoare, şi autospeciale de intervenţie fără capacitate de transport pacient, dotate cu echipamentele specifice, inclusiv defibrilatoare semiautomate.
   (8) Acordarea primului ajutor calificat este organizată astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenţiei de la apelul de urgenţă să nu depăşească:
   a) 8 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele urbane, la cel puţin 90% din cazurile de urgenţă;
   b) 12 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele rurale, la cel puţin 75% din cazurile de urgenţă.
   (9) Organizaţiile nonguvernamentale şi cele nonprofit pot participa la această activitate, pe baza unor protocoale de colaborare cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă şi cu autorităţile publice locale.
   (10) Salvamontul, Salvamarul, Jandarmeria montană, Unitatea Specială de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă din subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi alte instituţii publice similare pot avea personal instruit în primul ajutor calificat, care acţionează în cadrul misiunilor specifice de salvare asigurate de aceste instituţii.
   Art. 94. - (1) Persoanele fără pregătire medicală care acordă primul ajutor de bază în mod voluntar, pe baza indicaţiilor furnizate de un dispecerat medical sau a unor cunoştinţe în domeniul primului ajutor de bază, acţionând cu bună-credinţă şi cu intenţia de a salva viaţa sau sănătatea unei persoane, nu răspund penal sau civil.
   (2) Personalul paramedical nu răspunde penal ori civil, după caz, dacă se constată, potrivit legii, îndeplinirea de către acesta, cu bună-credinţă, a oricărui act în legătură cu acordarea primului ajutor calificat, cu respectarea competenţei acordate, protocoalelor şi procedurilor stabilite în condiţiile legii.
   Art. 95. - (1) Personalul paramedical care activează în cadrul echipajelor de prim ajutor calificat este pregătit în instituţiile de învăţământ şi în centrele de formare specializate aflate în structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi/sau în alte centre de formare autorizate şi acreditate aflate în structura instituţiilor publice care deţin echipaje de prim ajutor calificat conform prezentei legi.
   (2) Formarea personalului specializat în acordarea primului ajutor calificat se va efectua pe baza unui program aprobat de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, acreditat şi autorizat de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Acesta include condiţiile de certificare şi recertificare a personalului, precum şi necesităţile de formare continuă.
   Art. 96. - Finanţarea activităţii echipajelor de prim ajutor calificat şi dotarea acestora se fac de la bugetul de stat, bugetul autorităţilor publice locale şi din alte resurse financiare prevăzute în lege, inclusiv sponsorizări şi donaţii.

   
Punere în aplicare SECŢIUNEA a 2-a prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţiona... din 12/12/2008 :
Normele de aplicare în domeniul primului ajutor de bază
şi primul ajutor calificat
Art. 1. - Acordarea primului ajutor de bază se face cu sau fără materiale sanitare de prim ajutor de către persoanele aflate la locul incidentului, respectând indicaţiile personalului de specialitate din dispeceratul de urgenţă până la sosirea echipajelor de intervenţie.
Art. 2. - În lipsa indicaţiilor de specialitate, persoanele aflate la locul incidentului acordă primul ajutor de bază conform cunoştinţelor dobândite în cadrul cursurilor de prim ajutor la care au participat.
Art. 3. - În cazul în care persoanele aflate la locul incidentului nu au cunoştinţele necesare acordării primului ajutor, şi nici nu pot obţine indicaţii de specialitate, ele acţionează pentru a îndepărta pericolul de victimă, sau, după caz, pentru a îndepărta victima de un pericol iminent şi pentru a asigura confortul victimei până la sosirea echipajelor de intervenţie, evitând efectuarea unor manevre care pot agrava situaţia pacientului.
Art. 4. - Persoanele aflate la locul unui accident rutier vor evita scoaterea victimelor din autovehiculele accidentate cu excepţia situaţiei în care există un pericol iminent de explozie, incendiu, înec sau prăbuşire care necesita evacuarea zonei înaintea sosirii echipajelor de intervenţie.
Art. 5. - Persoanele aflate la locul unui accident vor evita transportul accidentaţilor cu mijloace nemedicale cu excepţia situaţiei în care ele se află în zone izolate şi nu există posibilitatea de a accesa sistemul de urgenţă prin Numărul Unic de Apel 112 sau prin alte mijloace, sau, a situaţiei în care se impune evacuarea zonei în care se află accidentatul din cauza unui pericol iminent.
Art. 6. - Formarea în primul ajutor de bază se face în cadrul instituţiilor de învăţământ, a şcolilor de conducere auto, a agenţilor economici şi a instituţiilor şi organizaţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale care au această activitate în statutul lor.
Art. 7. - Formarea în domeniul primului ajutor de bază respectă prevederile şi protocoalele existente la nivel naţional şi european şi se va desfăşura teoretic şi practic.
Art. 8. - Furnizorii care desfăşoară cursuri de prim ajutor de bază au personal pregătit precum şi echipamentele şi materialele necesare efectuării cursurilor teoretice şi practice în acest domeniu.
Art. 9. - Formarea în primul ajutor de bază include cel puţin următoarele aspecte:
a) recunoaşterea urgenţelor cu risc vital, inclusiv a stopului cardio-respirator
b) accesarea şi activarea sistemului de urgenţă prin numărul de apel unic de urgenţă 112.
c) acordarea primului ajutor de bază până la sosirea echipajelor de intervenţie în următoarele situaţii: stop cardio-respirator, corpi străini în căile respiratorii, hemoragii, fracturi, plăgi, arsuri termice şi chimice inclusiv la nivelul ochilor, accidente rutiere, înec, electrocutare, alterarea stării de conştienţă la pacienţii cu respiraţie prezentă
d) facultativ cursurile de prim ajutor de bază pot include şi formarea în utilizarea defibrilatorului semi-automat.
Art. 10. - (1) Pe lângă defibrilatoarele semiautomate aflate în dotarea echipajelor de prim ajutor calificat şi a echipajelor de asistenţă medicală de urgenţă, în spaţiile publice şi instituţiile aglomerate pot exista programe de defibrilare semiautomată accesibile publicului cu condiţia ca în locaţiile respective să existe persoane instruite în utilizarea acestor defibrilatoare şi cel puţin o persoană să fie prezentă şi reperabilă permanent în aceste locaţii.
(2) Responsabilitatea programului prevăzut la alin. (1) este atribuită unei persoane desemnate în acest scop, care va duce la îndeplinire toate componentele programului de defibrilare.
Art. 11. - (1) Defibrilatoarele semiautomate pot exista şi la bordul aeronavelor şi navelor cu condiţia existenţei, la bordul navelor respective, a cel puţin unei persoane uşor reperabile, instruită în utilizarea lor.
(2) Defibrilatoarele semiautomate au instrucţiunile de utilizare scrise în limba română.
(3) Instrucţiunile vizuale şi auditive ale defibrilatoarelor semiautomate sunt în limba română.
(4) În zonele de graniţă, instrucţiunile scrise ale defibrilatoarelor vor fi şi într-o limba de circulaţie internaţională.
(5) În localităţile cu minorităţi etnice, instrucţiunile scrise ale defibrilatoarelor sunt şi în limba minorităţii etnice din localitatea sau zona respectivă.
Art. 12. - Defibrilatoarele semiautomate au capacitatea de înregistrare şi păstrare a datelor privind evenimentele petrecute în vederea analizei retroactive a cazurilor la care au fost utilizate.
Art. 13. - Utilizarea defibrilatoarelor semiautomate este obligatorie în cadrul echipajelor de prim ajutor calificat.
Art. 14. - Echipajele de prim ajutor calificat utilizează defibrilatorul semiautomat pe baza cunoştinţelor teoretice şi practice obţinute în cadrul cursurilor de pregătire specifice.
Art. 15. - Modificarea protocoalelor de resuscitare şi de utilizare a defibrilatoarelor semiautomate se comunică în scris echipajelor de prim ajutor calificat printr-un ordin al Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 16. - Primul ajutor calificat este acordat în echipă, într-un cadru instituţionalizat, de către personalul paramedical aparţinând Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă sau altor instituţii care, conform prevederilor legislative, au dreptul de a avea această categorie de personal.
Art. 17. - (1) Procesul acordării primului ajutor calificat este monitorizat de către unităţile aparţinând Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cel puţin la nivel judeţean, precum şi la nivelul municipiului Bucureşti.
(2) Monitorizarea se face de către asistenţi medicali pregătiţi în acest scop, care aparţin Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, în colaborare cu medicii şefi SMURD la nivelul fiecărui judeţ şi sub coordonarea medicului şef SMURD din centrul regional.
(3) Asistenţii medicali prevăzuţi la alin. (2) răspund şi de formarea continuă a personalului paramedical din structura unităţii în care activează precum şi din structura unităţilor SMURD aparţinând autorităţilor publice locale din judeţul respectiv, pe baza unui program propus de Inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în colaborare cu medicul şef al regiunii şi aprobat de Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
(4) Monitorizarea acordării primului ajutor calificat de către echipajele formaţiunilor pentru situaţii de urgenţă aflate în structura autorităţilor publice locale sau judeţene, precum şi formarea continuă a acestora, este asigurată de asistenţii medicali din cadrul Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă în colaborare cu medicul şef SMURD de la nivelul judeţului respectiv şi sub directa coordonare a medicului şef SMURD de la nivel regional.
Art. 18. - Acordarea primului ajutor calificat se face pe baza de protocoale şi proceduri precum şi pe baza indicaţiilor medicale la distanţă, atunci când este utilizat sistemul de telemedicină.
Art. 19. - (1) Echipajul de prim ajutor calificat este coordonat pe durata programului de lucru de către un comandant de echipaj care asigură respectarea protocoalelor şi a procedurilor în acest domeniu.
(2) Fişa de post a comandantului echipajului de prim ajutor calificat se elaborează în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de către Inspectorul General.
Art. 20. - Echipajele de prim ajutor calificat sunt astfel organizate încât să se asigure îndeplinirea indicatorilor de timp prevăzuţi de lege luând în considerare şi structura şi capacitatea de intervenţie a serviciilor de ambulanţă din zona de competenţă. Echipajele de prim-ajutor calificat sunt clasificate după cum urmează:
a) echipaje de prim ajutor calificat cu capacitate de evacuare a pacientului utilizând ambulanţe tip B2.
b) echipaje de prim ajutor calificat fără capacitate de evacuare a pacientului utilizând diferite mijloace de intervenţie specifice activităţii Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă care au atât dotarea specifică acordării primului ajutor calificat cât şi personalul instruit. Astfel de echipaje intervin la urgenţele medicale într-o zonă astfel definită încât timpul de sosire să fie de cel mult 8 minute de la plecarea la solicitare. Misiunea prioritară a acestor mijloace de intervenţie rămâne cea de bază, conform organigramelor Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 21. - (1) În localităţile unde nu există unităţi ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, echipajele de prim ajutor calificat fac parte din structura formaţiunilor voluntare pentru situaţii de urgenţă fiind subordonaţi operativ şi profesional Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă.
(2) Funcţionarea echipajelor prevăzute la alin. (1) poate fi asigurată şi de către personal detaşat al Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 22. - Echipajele de prim ajutor calificat intervin într-o zonă de competenţă bine definită, în caz de necesitate fiind posibilă intervenţia lor şi în zonele limitrofe zonei de intervenţie.
Art. 23. - Echipajele de prim ajutor calificat pot fi direcţionate către zone afectate de calamităţi sau la accidente colective aflate în locaţii din afara zonei de competenţă, sau din afara zonei limitrofe zonei de competenţă, la ordinul Inspectorului şef al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau al Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 24. - Alertarea echipajelor de prim ajutor calificat se face de către dispeceratele medicale, dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, dispeceratele integrate sau de către Centrele Unice de Apel de Urgenţă 112, pe baza indexului din anexa nr. 9 a prezentului ordin. Indexul de codificare al urgenţelor şi regulamentul de alocare al resurselor şi mijloacelor de intervenţie după gradul de urgenţă se implementează în cadrul platformei destinate dispecerizării apelurilor de urgenţă prin sistemul unic de apel 112.
Art. 25. - În cazurile de cod roşu prevăzute în anexa 9 a prezentului ordin, alertarea echipajelor de prim ajutor calificat este obligatorie ca echipaj de prim-răspuns, realizându-se în cel mai scurt timp posibil, chiar şi în cursul preluării apelului, fie de către operatorul 112, dispecerul medical sau de către cel din cadrul structurii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, fără a fi necesară aprobarea medicului coordonator din cadrul dispeceratului medical.
Art. 26. - (1) În cazurile de cod galben prevăzute în anexa 9 a prezentului ordin, alertarea echipajelor de prim ajutor calificat este obligatorie, dacă ele sunt cele mai apropiate echipaje de locul solicitării respective, fără a fi necesară aprobarea medicului coordonator din cadrul dispeceratului medical.
(2) Este interzisă utilizarea echipajelor de prim ajutor calificat în cazul intervenţiilor de cod verde sau în cazul transferurilor interspitaliceşti.
Art. 27. - Este interzisă utilizarea echipajelor de tip A1 şi A2 din structura serviciilor publice de ambulanţă ca echipaje de urgenţă cu excepţia următoarelor situaţii:
a) nu există nici un echipaj de prim ajutor calificat sau echipaj medical de urgenţă disponibil pentru a interveni în timp util.
b) accident colectiv care necesită intervenţia mai multor echipaje iar capacitatea de intervenţie a serviciilor de urgenţă prespitalicească este depăşită.
c) accident sau incident care implică mai multe persoane care necesită transport nemedicalizat.
Art. 28. - Trimiterea excepţională a unui echipaj tip A la un caz de urgenţă este urmată în mod obligatoriu de trimiterea unui echipaj de prim ajutor calificat sau/şi un echipaj medical de urgenţă.
Art. 29. - Trimiterea în sprijinul echipajelor de prim ajutor a unuia sau a mai multor echipaje medicale de urgenţă se face în următoarele situaţii:
a) din informaţiile obţinute rezultă necesitatea trimiterii imediate a unui echipaj medical de urgenţă sau a mai multor echipaje fără aşteptarea informaţiilor din partea echipajului sau a echipajelor de prim ajutor.
b) echipajul de prim ajutor nu are capacitate de evacuare/transport a pacientului.
c) informaţiile obţinute radio-telefonic sau prin sistemul de telemedicină, de la echipajul de prim ajutor calificat aflat la locul solicitării denotă necesitatea trimiterii unui echipaj medical de urgenţă.
d) echipajul de prim ajutor calificat solicită sprijinul unui echipaj medical de urgenţă.
Art. 30. - Monitorizarea continuă, din punct de vedere operativ, a activităţii echipajelor de prim ajutor calificat în teren se face de către dispeceratele medicale precum şi de către dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă. Această monitorizare este efectuată de către dispeceratele integrate, acolo unde ele există.
Art. 31. - Personalul implicat în acordarea primului ajutor calificat este personal angajat sau voluntar în cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, a Formaţiunilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă sau în cadrul instituţiilor de profil abilitate prin lege să înfiinţeze astfel de echipaje.
Art. 32. - Persoanele care activează ca personal angajat în cadrul echipajelor de prim ajutor calificat îndeplinesc următoarele condiţii minime la momentul începerii activităţii în cadrul acestor echipaje:
a) absolvent de liceu sau al unei şcoli profesionale.
b) apt fizic şi psihic în vederea îndeplinirii misiunilor specifice.
c) absolvent al unui curs de prim ajutor calificat.
Art. 33. - Echipajele de prim ajutor calificat utilizează următoarele mijloace de intervenţie:
a) ambulanţe tip B2
b) autospeciale de intervenţie fără capacitate de transport pacient, cu echipamente de prim ajutor şi defibrilator semiautomat.
c) alte mijloace de intervenţie specifice Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă cu echipamente de prim ajutor şi defibrilator semiautomat.
Art. 34. - Dotarea echipelor de prim-ajutor calificat se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 35. - Formarea personalului paramedical în acordarea primului ajutor calificat se face în cadrul centrelor de formare naţionale, regionale şi locale din structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 36. - Programul de pregătire prevăzut în anexa nr. 10 al prezentului ordin va fi revizuit anual de către o comisie mixtă din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Ministerul Sănătăţii Publice în vederea actualizării atât a protocoalelor cât şi a noţiunilor teoretice şi practice din cadrul cursurilor de pregătire.
Art. 37. - Modificările programei analitice sunt aduse la cunoştinţa centrelor de formare prin ordin al Inspectorului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 38. - La nivel judeţean al municipiului Bucureşti precum şi regional, există proceduri de control şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor acordate de echipajele de prim ajutor calificat care includ dar nu se limitează la:
a) analiza periodică retroactivă a activităţii fiecărui echipaj în parte.
b) analiza cazurilor în care s-au produs decese în faza prespitalicească.
c) analiza rapoartelor şi datelor obţinute din sistemele GPS.
d) analiza rapoartelor şi datelor obţinute din sistemele de transmisie de date medicale la distanţă.
e) analiza rapoartelor şi datelor înmagazinate în aparatura de defibrilare semiautomată.
Art. 39. - Responsabilitatea monitorizării şi îmbunătăţirii calităţii în cadrul SMURD revine Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau cel al Municipiului Bucureşti împreună cu medicii şefi la nivel judeţean precum şi la nivel regional, după caz.

   
Punere în aplicare SECŢIUNEA a 2-a prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţiona... din 12/12/2008 :
Indexul de codificare al urgenţelor şi regulamentul de alocare al
resurselor şi mijloacelor de intervenţie după gradul de urgenţă
din cadrul aplicaţiei destinate dispecerizării apelurilor
de urgentă prin sistemul unic de apel 112.
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
1. OBSTETRICĂ - GINECOLOGIE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
I. Cod Roşu
- mama este inconştientă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- mama prezintă convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- tegumentele mamei sunt reci şi umede, stare de leşin (insuficientă cardio-vasculară) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- nou născutul nu plânge/respiră E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- copilul a fost născut, mama prezintă hemoragie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- hemoragie după săptămâna 20 de sarcină E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- contracţii uterine puternice după săptămâna 36 de sarcină E P1 P2 P1 E P1-E E E E
- membrane rupte după săptămâna 36 de sarcină E P1 P2 P1 E P1-E E E E
- membrane rupte sau senzaţia mamei de împingere cu copil cunoscut sau suspicionat a fi în poziţie anormală E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
II. Codul galben
- copilul s-a născut, mama şi copilul par bine - E P1 P2 E E P3 E E
- mai puţin de 2 minute între contracţii la prima naştere - E P2 P1 E E E E E
- mai puţin de cinci minute între contracţii (după prima naştere) - E P2 P1 E E E E E
- membrane rupte (copil în poziţie normală) - E P2 P1 E E P3 E E
- senzaţia mamei de împingere cu copilul cunoscut în poziţie normală - E P2 P1 E E P3 E E
III. Codul verde
- mai mult de 2 minute între contracţii (prima naştere) - E P1 E E E P2 E E
- mai mult de 5 minute între contracţii (la a II-a, III-a naştere) - E P1 E E E P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
II. BOALĂ NEDIAGNOSTICATĂ EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
III. Codul roşu
- inconştienţa E P1 P3 P2 P1 P1 E E E E
- nivel scăzut de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dificultate serioasă în respiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- tegumente palide şi umede, aproape sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient slăbit cu durere toracică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere toracică şi greaţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
IV. Codul galben
- febră şi nivel de conştienţă alterat însă nu inconştient E P1 P3 P1 E E P2 E E
- febră şi erupţii cutanate - - P3 P2 - - P1 E E
- episoade sincopale repetate - P1 P3 P1 - E P2 E E
- ameţeală cu debut brusc, slăbiciune - E P3 P2 E E P1 E E
- pacient slăbit, informaţii neclare - E P3 P2 E E P1 E E
V. Codul verde
- febră - - P3 P2 - - P1 E E
- ameţeli dar nu slăbiciune - - P3 P2 - - P1 E E
- simptome neclare, dar nu slăbiciune - E P3 P2 - - P1 E E
- probleme psiho/soci - E P1 E - - P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
3. ARSURI TERMICE/ELECTRICE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
VI. Codul roşu
- suspiciunea mai multor victime grav afectate P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- inconştient, după arsura termică/electrică E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- nivel scăzut al conştienţei după arsura termică/electrică E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- dificultăţi în respiraţie după arsura termică/electrică E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspect de leziuni datorate inhalării de fum E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- mai mult de 20% suprafaţă arsă suspicionată/leziune corozivă sau dacă implică cap/faţă (adult) E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- mai mult de 10% suprafaţă arsă suspicionată/leziune corozivă sau dacă implică cap/faţă (copil sub 10 ani) E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de arsuri severe, informaţii incerte E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de arsură electrică cu voltaj înalt E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de cădere, leziuni grave suspicionate E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
VII. Codul galben
- a fost inconştient, recuperează treptat E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- mai puţin de 20% suprafaţă arsuri/leziuni corozive fară implicarea capului/feţei (adulţi) E P1 P3 P1 P2 P1-E E P1 P1
- mai puţin de 10% suprafaţă arsuri/leziuni corozive fară implicarea cap/faţă (copil sub 10 ani) E P1 P3 P1 P2 P1-E E P1 P1
- corozive în ochi E P1 P3 P1 P2 P1-E E P1 P1
- poliţia sau pompierii cer un echipaj de asistenţă, necunoscându-se dacă sunt victime E P1 P1 P1 P1 E - P1 P1
- cădere de la înălţime sub 4 metri, pacient conştient fară semne de traumatism grav E P1 P1 P2 - - - P1 P1
VIII. Codul verde
- arsură electrică cu electricitate casnică (220V), conştient, nu este cunoscut cardiac - P1 P1 E E E E P1 P1
- arsuri minore - P1 P1 E - - P2 P1 P1
- cădere de la o înălţime mai mică de 3 m în urma electorcutării, conştient fară semne de leziuni grave - P1 P1 E - - E P1 P1
- implicat în accident/incident fără simptome - P1 P1 P2 E - E P1 P1
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
IX. ÎNEC/IMERSIE ÎN APĂ EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
X. Codul roşu
- mai multe victime, imersie în apă sau dispărute E P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- imersie în apă confirmată, inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- imersie în apă cu dificultăţi în respiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- victimă aflată încă în apă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- pacient cu imersie în apă mai mult de un minut E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- accident prin săritură în apă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- leziune extinsă şi imersie în apă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de hipotermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- dezorientat/confuz, fară dificultăţi în respiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- tusă severă posibilă aspiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
XI. Codul galben
- pacient conştient fară dificultate în respiraţie - P1 P1 P2 E E E P1 P1
- leziuni aparente minore - P1 P1 P2 E E E P1 P1
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XII. ACCIDENTE DE SCUFUNDARE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XIII. Codul roşu
- mai multe victime, imersie, rănite sau dispărute P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- victimă aflată încă în apă P1 P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- inconştient după scufundare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- tegumente reci şi umede, aproape sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- confuz sau agitat după scufundare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- paralizie sau ameţeli în diferite părţi ale corpului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- leziuni extinse vizibile E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de hipotermie moderată sau severă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- toate simptomele apar în primele 24 h de la scufundare (diferite niveluri de conştienţă, paralizii, alte simptome neurologice, dureri, simptome legate de tegumente) - P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
XIV. Codul galben
- tusă severă după scufundare, hipotermie uşoară - P1 P2 P1 - E E E E
XV. Codul verde
- pacient conştient fară dificultăţi în respiraţie sau alte simptome - E P1 P2 - E E E E
- leziuni minore după scufundare - P1 P1 P2 - E E E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XVI. MUŞCĂTURI DE ANIMALE/ÎNŢEPĂTURI DE INSECTE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XVII. Codul roşu
- inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- dificultăţi în respiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- tegumente palide şi umede, aproape sincopa E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- muşcătură de viperă cu simptome generale E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- muşcătură de viperă la copil mic E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- hemoragie necontrolată după muşcătură E P1 P3 P2 P1 P1-E P1 E
- înţepătură de insecte în gura sau gâtul unui copil E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XVIII. Codul galben
- muşcătură de viperă fără simptome generale - P1 P3 P1 P2 E E E E
- înţepătură de insectă de peste o ora cu simptome generale fără semene de şoc - P1 P1 P1 P2 E E E E
- muşcătură de animal în regiunea feţei sau gâtului fără afectarea respiraţiei sau a stării de conştienţă - P1 P3 P2 P1 E E P1 E
- hemoragie controlată după muşcătură - P1 P1 P2 P3 E E P1 E
XIX. Codul verde
- înţepătură de insectă de peste o ora fară simptome generale - E P2 P3 E - P1 E E
- înţepătură cu reacţie locală puternică fără reacţie generală - P1 P2 P3 E - P1 E E
- muşcătură de animal cu leziune tegumentară - P1 P1 E E - P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
7. CĂDERI ŞI ALTE ACCIDENTE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XX. COD ROŞU
- Susp. Mai multe victime grave P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- Susp. Inconştient în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Greutate la respiraţie în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Starea de conştienţă în deteriorare sau starea de obnubilare prelungită E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Paralizie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Paloare, transpiraţii, aproape inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Sângerare necontrolabilă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Strivire sau leziuni penetrant la nivelul: capului, a gâtului, a abdomenului sau a coapsei. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Leziuni semnificative la nivelul a două sau mai multor părţi ale corpului. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Fractura de femur sau multiple fracturi deasupra nivelului mâinii sau al piciorului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Extremitate smulsă deasupra nivelului degetelor. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Pacient carcerat, blocat etc. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Cădere de peste 4 metri fără alte criterii de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Susp. De traumatism prin energie mare, informaţii neclare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Dureri precordiale pre-existente, ameţeli acute, cefalee, diabet E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Dureri mari (fără alte criterii de urgenţă) E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
XXI. COD GALBEN
- O singură fractură sub genunchi - P1 P1 E E E E P1 E
- Fractura antebraţului - P1 P1 E E E E P1 E
- Susp. Fractura col de femur - P1 P1 P2 E E E P1 E
- Sângerare controlată - P1 P1 P2 E E E P1 E
- Cădere de la 3-4 metri (fară alte criterii de urgenţă) - P1 P1 P2 E E E P1 E
- Dureri moderate (fără alte criterii de urgenţă) - P1 P1 P2 E E E P1 E
XXII. COD VERDE
- Cădere sub 3 metri (fără alte criterii de urgenţă) - P1 P1 E E - E P1 E
- Plăgi şi contuzii, leziuni minore - P1 P1 E E - E P1 E
- Implicat în accident, fără simptome - P1 P1 E E - E P1 E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XXIII. INTOXICAŢII, COPII EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXIV. COD ROŞU
- Inconştient în urma intoxicării E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Dificultăţi în respiraţii relatate la intoxicaţia E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Ingerarea unor doze periculoase cu simptome precoce E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Greutate în deglutiţie în urmă intoxicaţiei E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Paloare, transpiraţii şi obnubilare E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Convulsii în urmă intoxicaţiei E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Informaţii neclare despre substanţe şi simptome E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
XXV. COD GALBEN
- Ingestia recentă a unor doze periculoase, fără alte criterii de urgenţă E P1 P3 P1 P2 P1-E E E E
- Alcaloid sau acid în gură, fără alte criterii de urgenţă E P1 P3 P1 P2 P1-E E E E
- Ingestie de derivate petroliere cu simptome minore E P1 P2 P1 E E E E E
- Ingestie de nicotină fară alte criterii de urgenţă E P1 P2 P1 E E E E E
XXVI. COD VERDE
- Ingerarea unor doze subtoxice a unor substanţe periculoase E E P1 P2 E E P3 E E
- Ingerarea de derivate petroliere fără alte criterii de urgenţă. E E P1 E E E P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XXVII. LEZIUNI ALE CAPULUI FEŢEI ŞI ALE GÂTULUI EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXVIII. COD ROŞU
- Inconştient mai mult de 5 minute E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Dificultăţi în respiraţie în urmă unui traumatism cranian E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Nivelul conştienţei în scădere sau scăzut pentru o perioadă prelungită. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Pacient neliniştit, confuz, necontrolabil sau agresiv E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Trauma craniană şi convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Trauma craniană şi paralizie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Palid, transpirat, obnubilat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Strivire sau plagă penetrantă a feţei, mandibulei sau a gâtului. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Trauma craniană cu alte leziuni semnificative E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Pacient carcerat sau blocat E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Accident forestier E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Cădere peste 4 metrii fară alte criterii de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Suspect trauma indusă prin energie mare, informaţii neclare E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Pacient neajutorat, izolat, în risc de hipotermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Dureri intense nesuportabile. E P1 P3 P2 P1 P1-E E
XXIX. COD GALBEN
- A fost inconştient, acum mai bine E P1 P2 P1 E E E
- Leziuni faciale semnificative fară alte criterii de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Sângerare controlată E P1 P1 E E E E
- cădere 3-4 metri fară alte criterii de urgenţă E P1 P1 E E - E
- Dureri moderate fără alte criterii de urgenţă E P1 P1 E E - E
- Antecedente de dureri precordiale, ameţeli acute, cefalee, diabet E P1 P2 P1 E - E
XXX. COD VERDE
- Cădere de la 3 metri fără alte criterii de urgenţă - P1 P1 E - - E
- Plăgi, contuzii, leziuni minore - P1 P1 E - - E
- Implicat în accident fără semne sau leziuni - P1 P1 E - - E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XXXI. HIPO-HIPERTERMIA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXXII. COD ROŞU
- Dificultate în respiraţie cu hipotermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Neliniştit, confuz sau necooperant cu hipo-hipertermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Alte leziuni extinse cu hipotermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Susp. de hipotermie gravă, sub 32 grade E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Pacient slăbit cu susp. de hipertermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
XXXIII. COD GALBEN
- Susp. hipotermie moderată, fără alte criterii de urgenţă E P1 P2 P1 E E P2
- Susp. hipotermie moderată cu alte leziuni limitate E P1 P2 P1 E E P2
- Degerătură localizată E P1 P2 P1 - - P2
- Pacient altfel sănătos cu susp. de hipertermie E P1 P2 P1 - - P2
XXXIV. COD VERDE
- Hipotermie uşoară fară alte simptome - E P1 P2 - - E
- Expunere la căldură sau frig extreme dar pacientul este bine. - E P1 P2 - - E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
11. INCIDENT MAJOR EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXXV. COD ROŞU
- Incendiu - Explozie P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Prăbuşire de avion P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Accident de tren - tram. P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Accident rutier P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Dezastru natural P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Scăpări de gaze P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Accident naval P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Atac terorist, război P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Alte dezastre P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Posibile dezastre sau accidente în masă P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
12. LEZIUNI CHIMICE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXXVI. COD ROŞU
- Susp. multiple victime P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- Inconştient în urma leziunilor chimice E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Nivelul de conştienţă scăzut în urma accidentului chimic E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Greutate în respiraţie în urmă incidentului chimic E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Dificultate în respiraţie în urmă accidentului chimic E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Palid, transpirat, aproape inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Peste 15% suprafaţă leziuni cu subst. corosivă la adult E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Peste 10% leziuni cu subst. corosivă la copii E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Ingestie de subst. alcaloidă la copii E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Susup. de leziuni grave. Nu avem informaţii clare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Incident major P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- Scăpări de gaze sau pericol de explozie în zonă populată P1 P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Accident cu subst. hazardoase implicate P1 P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Ingestie de substanţe caustice, antigel, organofosforice E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
II. COD GALBEN
- Leziune caustică la nivelul gurii la adult, fără alte criterii de urgenţă, vorbeşte clar nerăguşit. E P1 P2 P1 E E E E E
- Sub 15% arsuri sau leziuni corosive la adult, fără alte criterii de urgenţă, fără cap/faţă E P1 P2 P1 E E E P1 P1
- Sub 10% arsuri sau leziuni corosive la copil, fără alte criterii de urgenţă fără cap/faţă E P1 P2 P1 E E E P1 P1
- Leziune corosivă oculară E P1 P2 P1 E E E E E
- Ingestie de derivate petroliere fără alte semne de urgenţă E P1 P2 P1 E E E E E
- Inhalare de gaze sau de subst. chimice fără alte criterii de urgenţă E P1 P2 P1 E E E P1 P1
- Poliţia, Pompierii cer sprijin logistic fără a se ştie dacă sunt victime E P1 P2 P2 P1 E E - -
XXXVII. COD VERDE
- Leziuni minore prin corosive - E P1 E - - E E E
- Implicat în accident, fără alte simptome, semne - E P1 E - - E E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
13. ACCIDENT RUTIER EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXXVIII. COD ROŞU
- Susp. multiple victime cu leziuni serioase P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- Inconştient în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Dispnee în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Stare de conştienţă în scădere sau obnubilare prelungită. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Traumă craniană cu nelinişte, agresiv sau convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Palid, transpirat obnubilat. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Paralizie în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Strivire sau leziuni penetrante la nivelul capului, al gâtului, al toracelui, al abdomenului sau al coapsei. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Leziuni semnificative la nivelul unei sau mai multor părţi ale corpului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Fractura de femur, sau multiple fracturi deasupra nivelului mâinii sau a piciorului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Victima blocată E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Susp. traumă prin energie mare, informaţii neclare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Accident cu substanţe chimice periculoase E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Dureri precordiale, ameţeli, cefalee, diabet preexistente E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- A fost inconştient dar acum este bine şi fară alte criterii de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Durere intensă fără alte criterii aparente de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
XXXIX. COD GALBEN (PACIENTUL SE AFLĂ LA DISPENSAR sau într-o instituţie medicală)
- Fractură izolată a antebraţului sau sub niv. genunchiului fără alte leziuni. Situaţia confirmată de persoana autorizată E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Susup. fractură col de femur E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Leziuni faciale minore fară alte criterii de urgenţă E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Sângerare controlată fără alte criterii de urgenţă. Situaţia confirmată de persoană autorizată E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Durere moderată fără alte criterii de urgenţă E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Poliţia, Pompierii cer sprijin fară a se ştie dacă sunt victime, DISTANŢA MICĂ permite cererea unui sprijin rapid. E P1 P1 P2 E - E P1 E
XL. COD VERDE (Pacientul se află la dispensar sau văzut deja de medic)
- Plăgi, contuzii, leziuni minore (confirmat de medic sau personal sanitar calificat) E P1 P1 E E - E P1 E
- Implicat în accident fară alte simptome sau semne E P1 P1 E E - E P1 E
- Implicat în accident în ultimele 24 ore, acum acuză dureri sau vrea să fie consultat de medic E E P1 E E - E P1 E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
14. VIOLENŢĂ; AGRESIUNE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XLI. COD ROŞU
- suspect de afecţiuni severe E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- inconştient după violenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Dispnee după violenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- nivel scăzut al stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni la nivelul extremităţii cervico-cefalice, pacient agresiv sau calm E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni la nivelul capului şi convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- paralizie după violenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- sângerare incontrolabilă sau paloare, transpiraţii, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni penetrante sau prin compresiune la nivelul capului, gâtului, toracelui, abdomenului, coapsei E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni semnificative în două sau mai multe locuri ale corpului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni severe suspecte, informaţii neclare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
XLII. CODUL GALBEN
- leziuni faciale fără alte criterii de urgentă E P1 P1 P2 E E E P1 E
- leziuni produse prin înjunghiere, armă de foc sau prin compresiune sub nivelul cotului sau treimea superioară a gambei E P1 P3 P1 P2 E E P1 E
- fracturi ale membrelor superioare sau fracturi sub nivelul genunchiului (o singură fractură) E P1 P1 P2 E E E P1 E
- leziuni minore cauzate de arme E P1 P1 P2 E E E P1 E
- pacientul a fost inconştient, îşi revine treptat E P1 P3 P2 P1 E E P1 E
- sângerare controlată (fără alte criterii de urgenţă) E P1 P2 P1 E E E P1 E
- durere severă E P1 P3 P2 P1 E E P1 E
- victimă a abuzului sexual (fără alte criterii de urgenţă) E P1 P3 P1 P2 E E P1 E
- victimă a violenţei cu reacţie psihică acută E P1 P2 P1 E E E P1 E
- asistenţă la cererea poliţiei E P1 P3 P2 P1 E E P1 E
XLIII. CODUL VERDE
- leziuni minore neproduse de arme - E P1 P2 E - E P1 E
- victimă a violenţei, nu sunt leziuni evidente, fără reacţie psihică - E P1 P2 E - E P1 E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
15. ALERGII EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XLIV. CODUL ROŞU
- inconştient după reacţia alergică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- reacţie alergică imediată cu dificultăţi respiratorii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- reacţie alergică, dificultăţi la vorbire şi deglutiţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- reacţie alergică, edem glotic E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- rece şi transpirat, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- simptome imediate, antecedente de şoc anafilactic E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XLV. CODUL GALBEN
- reacţie acută, fără afectarea respiraţiei sau a stării de conştienţă E P1 P2 P1 E E E E E
- antecedente de şoc anafilactic, expunere fără simptome E P1 P2 P1 E E E E E
XLVI. CODUL VERDE
- prurit şi eritem - E P3 P2 - - P1 E E
- reacţie alergică cu durată mai mare de 30 min după expunere - E P3 P2 E - P1 E E
- îngrijorare în privinţa reacţiei alergice, fără simptome în prezent - E P3 P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
16. SINCOPA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XLVII. CODUL ROŞU
- Inconştient, obnubilat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- inconştient, respiraţie anormală E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- căderea nivelului de conştienţă sau prelungirea perioadei cu nivel scăzut al conştienţei E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- antecedente neclare de boală sau inconştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- aproape de sincopă, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee intensă acută anormală, pierderea stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cunoscut aflat în stare de inconştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sângerare nedatorată unui traumatism, pierderea stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XLVIII. CODUL GALBEN
- Paralizie, slăbiciune sau dificultăţi de vorbire, trezibil E P1 P2 P1 E E E E E
- episoade severe sincopale în ultimele 24 h, trezibil momentan şi fără alte simptome E P1 P2 P1 E E E E E
- pierderea pasageră a nivelului de conştienţă după traumatism cranian E P1 P2 P1 E E E E E
- pierderea pasageră a nivelului de conştienţă şi suspect de ingestie de droguri/alcool E P1 P2 P1 E E E E E
- suspect de convulsii febrile, recuperează, E P1 P2 P1 E E E E E
- pierdere pasageră a stării de conştienţă cu dureri toracice sau palpitaţii, în revenire E P1 P2 P1 E E E E E
XLIX. CODUL VERDE
- lipotimie, bine acum - E P3 P2 - - P1 E E
- suspect sincopă la NTG, acum bine - E P3 P2 - - P1 E E
- aproape de sincopă, bine acum - E P3 P2 - - P1 E E
- cunoscut epileptic, tendinţă la sincopă, recuperează - P1 P1 P2 - - P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
17. SÂNGERAREA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
L. CODUL ROŞU
- inconştient şi sângerează, cauză netraumatică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee şi sângerare, de cauză nontraumatică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- aproape de sincopă, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- hematemeză, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- scaune închise la culoare şi tare, pacient transpirat, palid E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sarcină mai mare de 20 de săptămâni, sângerare semnificativă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sarcină mai mare de 20 de săptămâni, sângerare (cantităţi mici sau mari însoţite de durere) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sângerare masivă necontrolată. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LI. CODUL GALBEN
- sângerare limitată necontrolată - P1 P1 P2 E E E E E
- hematemeză, fără semn de şoc - P1 P2 P1 E E E E E
- scaune tari, închise la culoare - E P2 E - - P1 E E
- sarcină mai mare de 20 de săptămâni, sângerare minoră - E P1 P2 - - P1 E E
- sângerare vaginală, mai mult de trei tampoane/oră, fără semne de şoc - E P1 P2 - - E E E
- hemoragie nazală incontrolabilă - E P2 E - - P1 E E
LII. CODUL VERDE
- sarcină sub 20 de săptămâni, sângerare, dureri asemănătoare celor menstruale - - E E - P1 E E
- fără sarcină, sângerare vaginală anormală, altfel bine - - E E - P1 E E
- hematurie - - E E - P1 E E
- epistaxis minor - - E E - P1 E E
- sângerări repetate la pacienţi aflaţi sub tratament cu anticoagulante, altfel bine - - E E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
18. DURERI TORACICE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LIII. CODUL ROŞU
- inconştient după durere toracică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee şi durere toracică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere toracică tipică în infarctul de miocard E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere toracică, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere toracică aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- suspectarea unor probleme cardiace severe, persoana care face apelul nu se află lângă pacient E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LIV. CODUL GALBEN sau roşu (se evaluează individual)
- durere toracică, greaţă E P1 P3 P2 P1 E E E E
- durere toracică, tahicardie E P1 P3 P2 P1 E E E E
- durere toracică, atipică IM, în plină sănătate E P1 P3 P2 P1 E E E E
- antecedente de angină, efect pe termen scurt la NTG E P1 P3 P1 P2 E E E E
- debut brusc de tahicardie, fără dureri toracice E P1 P3 P2 P1 E E E E
LV. CODUL VERDE
- durere la respiraţie sau exerciţii, în plină sănătate - E P3 P2 E - P1 E E
- aritmie cardiacă, simte că se pierd bătăi ale inimii, altfel bine - E P3 P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
19. DIABET ZAHARAT EPA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LVI. CODUL ROŞU
- cunoscut diabetic aflat în stare de inconştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cunoscut, dispneeic E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cunoscut, prezintă convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cunoscut cu dureri toracice severe E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LVII. CODUL GALBEN sau roşu (se evaluează individual)
- nivel scăzut al stării de conştienţă, incapabil de a ingera lichide E P1 P3 P2 P1 E E E E
- palid, transpirat, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 E E E E
- comportament anormal sau neobişnuit E P1 P3 P1 E E P2 E E
- cunoscut diabetic, 55 obosit sau starea generală evident alterată E P1 E P1 P2 E P3 E E
- diabetic aflat pe tratament cu tablete, cu nivel scăzut al glicemiei, recuperează E P1 E P1 E - P2 E E
- temperatură sau alte simptome generale (întotdeauna cod galben decât dacă se suspicionează infarct) E P1 E P2 E - P1 E E
LVIII. CODUL VERDE
- temperatură, fără alte simptome generale, - - E P2 E - P1 E E
- infecţie localizată, fără alte simptome generale - - E P2 E - P1 E E
- pacient cunoscut cu nivel crescut al glicemiei, fără simptome - - E P2 E - P1 E E
- pacient diabetic, insulino-dependent, alert după ingerare de zahăr - - E P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
20. TEMPERATURĂ EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LIX. CODUL ROŞU
- inconştient, temperatură crescută E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient slăbit, temperatură şi dispnee marcată - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- motiv pentru a suspectarea unei stări septice sau meningită - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient slăbit, temperatură, dificultăţi la deglutiţie şi sialoree (suspect epiglotită) - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LX. CODUL GALBEN
- temperatură, pacient cu răspuns imunitar deficitar - - E P2 E - P1 E E
- pacient slăbit cu temperatură şi simptome neclare - - E P2 E - P1 E E
- pacient diabetic cu temperatură - - E P2 E - P1 E E
LXI. CODUL VERDE
- gripă sau răceală - - E E - - P1 E E
- roşu în gât, altfel bine - - E E - - P1 E E
- temperatură, altfel bine - - E E - - P1 E E
- tuse, altfel bine - - E E - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
21. OBSTETRICĂ/GINECOLOGIE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXII. CODUL ROŞU
- pacientă inconştientă cu probleme ginecologice/obstetrice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee, probleme ginecologice/obstetrice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere acută abdominală, palid, transpirat, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sângerare, paloare, transpiraţie sau aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacientă însărcinată, traumatism abdominal, contracţii sau sângerare E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sângerare majoră, sarcină mai mare de 20 de săptămâni E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- contracţii puternice între săpt. 20- 36 de sarcină E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere şi sângerare (în cantităţi mici sau mari) după săpt. 20 de sarcină E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii în timpul sarcinii - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXIII. CODUL GALBEN
- durere severă, pacientă slăbită (nu este însărcinată) - P1 P3 P2 P1 E E E E
- traumatism abdominal în sarcină, fără contracţii sau sângerare, pacienta nu prezintă alte probleme vitale - P1 P3 P1 P2 E E E E
- durere abdominală moderată la pacientă cu peste 20 săptămâni de sarcină - E E P2 E E P1 E E
- sângerare minimă, sarcină peste 20 de săptămâni - E P3 P2 - E P1 E E
- preeclampsie în antecedente, cefalee - P1 P3 P1 E E P2 E E
- sângerare mai mare de trei tampoane/oră, altfel bine şi nu prezintă semne de soc - - P2 E E E P1 E E
LXIV. CODUL VERDE
- sângerare minoră, la sarcină mai mică de 20 de săpt. - - P2 E - - P1 E E
- crampe menstruale, sarcină mai mică de 20 de săpt. - - P2 E - - P1 E E
- dureri abdominale şi temperatură, fără sarcină, fără slăbiciuni - - E P2 - - P1 E E
- dureri nespecificate, fără sarcină, fără slăbiciune - - E P2 - - P1 E E
- dureri neobişnuite, fără sarcină, fără slăbiciune - - E P2 - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
22. AVC (APOPLEXIE) EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXV. CODUL ROŞU
- inconştient, suspect de AVC E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee suspect AVC E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii prezente, suspect AVC E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- inconştient mai mult de 20 min. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- perioadă lungă cu nivel scăzut al conştienţei, simptomele apoplexiei E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee bruscă, intensă (violentă) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- traumatism cranian recent, simptome de apoplexie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXVI. CODUL GALBEN
- hemiplegie, altfel fără probleme - P1 P2 P1 E E P3 E E
- slăbiciune bruscă şi amorţeală la nivelul membrelor superioare şi inferioare - P1 P2 P1 E E P3 E E
- dificultăţi acute în vorbire - P1 P2 P1 E E P3 E E
- diabetic şi simptomele apoplexiei - P1 P2 P1 E E P3 E E
- AVC, pacienţi internaţi la azile de bătrâni - E P2 P1 E E P3 E E
LXVII. CODUL VERDE
- paralizie după semne de AVC, recuperare rapidă - P1 P2 P1 E E P3 E E
- paralizie după semne de AVC recuperat acum - P1 P2 P1 E E P3 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
23. CEFALEE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXVIII. CODUL ROŞU
- pacient inconştient cu cefalee care a precedat starea de inconştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee şi dispnee marcată E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee şi scăderea nivelului de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee intensă cu paralizie sau dificultăţi de vorbire E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee şi temperatură mare, redoare de ceafă, slăbiciune, posibil eritem E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee severă şi convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXIX. CODUL GALBEN
- cefalee intensă acută, descris ca o durere nemaiavută până acum - E E P2 E - P1 E E
- cefalee cu intensitate crescândă la mai puţin de 12 ore de la producerea leziunii la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebral, fără alte criterii de urgenta. - P1 P3 P2 P1 - E E E
- sarcină cu creşterea în intensitate a cefaleei fără alte criterii de urgenta - E P2 P1 E - P3 E E
- pacient cu operaţie de şunt, cefalee agravată, fără alte criterii de urgenta - E P2 P1 E - P3 E E
- pacient slăbit, cefalee neclară - E E P2 E - P1 E E
LXX. CODUL VERDE
- creştere în intensitate a cefaleei, la mai mult de 12 ore de la producerea leziunii traumatice - - E P2 - - P1 E E
- antecedente de migrenă, cefalee cefalee tipică de migrenă - - E P2 - - P1 E E
- cefalee (concomitent simptome moderate de greaţă, sensibilitate la sunet şi lumină) - - E P2 - - P1 E E
- cefalee fără alte simptome - - E P2 - - P1 E E
- suspect sinuzită - - E P2 - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
24. CONVULSII EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXI. CODUL ROŞU
- nu respiră normal după convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii pentru prima oară, inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii în derulare, mai mult de 5 min. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient obnubilat între convulsii frecvente E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- obnubilat 20 de min. După convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- însărcinată cu convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cu convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii după leziune craniană recentă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii în derulare, concomitent supradoză de medicamente E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii în derulare, concomitent abuz de narcotice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- eritem, febră şi convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXXII. CODUL GALBEN
- trezibil după 20 min. După convulsii E P1 P2 P1 E E E E E
- recuperează după convulsii E P1 P2 P1 E E E E E
- convulsii, concomitent abuz îndelungat de alcool E P1 P2 P1 E E E E E
LXXIII. CODUL VERDE
- antecedente de epilepsie, recuperare din criza epileptică - P1 P2 P1 E - P3 E E
- copil sub şase ani, antecedente de convulsii febrile, recuperează - P1 P P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
25. DURERI ABDOMINALE SAU DE SPATE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXIV. CODUL ROŞU
- inconştient după criză de dureri abdominale sau de spate E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee cu durere abdominală sau de spate - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- aproape sincopă, nivel scăzut de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere intensă abdominală sau de spate, palid şi transpirat sau aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient peste 50 de ani cu debut brusc E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- vomită sânge, palid şi transpirat sau aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- scaune tari şi închise la culoare, palid şi transpirat sau aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- femeie, însărcinată cu dureri abdominale acute, în flancul inferior E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- palid şi transpirat sau aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXXV. CODUL GALBEN
- dureri puternice suportabile fără alte criterii de urgenta - E P3 P2 E - P1 E E
- dureri constrictive în flancul sau în regiunea lombară, nevoie de a se mişca - E P3 P2 E - P1 E E
- vosminte ca zaţul de cafea - P1 P2 P1 E E E E E
- femeie, însărcinată, cu dureri acute abdominale în flancul inferior, fără sângerare - P1 P2 P1 E E E E E
LXXVI. CODUL VERDE
- durere nespecifică, altfel bine - E P3 P2 - - P1 E E
- diaree şi vomă, altfel bine - - P3 P2 - - P1 E E
- suspect apendicită, altfel bine - E P3 P2 - - P1 E E
- dureri în regiunea abdominală inferioară la bărbat, probleme la urinare - - P3 P2 - - P1 E E
- temperatură, dureri de spate în zona inferioară - - P3 P2 - - P1 E E
- dureri abdominale care durează mai mult de o zi, nu se deteriorează - - P3 P2 - - P1 E E
- dureri constrictive în abdomen, constipaţie - - P3 P2 - - P1 E E
- dureri de spate - - P3 P2 - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
27. PSIHIATRIE/SUICID EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXVII. CODUL ROŞU
- inconştient după tentativă violentă de suicid E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- inconştient, obnubilat după supradoză/intoxicaţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispneea (fără suspiciune de hiperventilaţie) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cel care sună sau aparţinătorii se simt ameninţaţi de pacient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- tentativă serioasă cu violenţă de suicid E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- supradoză/intoxicaţie sau simptome serioase E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXXVIII. CODUL GALBEN
- confuzie instalată brusc şi comportament anormal fără funcţii vitale afectate cu starea de conştienţă păstrată E P1 P3 P1 E E P2 P1 E
- zgârieturi la nivelul încheieturii mâinii, sângerare controlabilă E P1 P1 P2 E E E P1 E
- ameninţare serioasă de suicid E P1 P2 P1 P1 E P1 P1 P1
- posibilă supradoză/intoxicaţie fără simptomatologie care denotă ameninţare de funcţii vitale E P1 P3 P1 P2 E E E E
- delirium tremens E E P3 P1 E E P2 E E
- apel la cererea poliţiei/fără persoane în pericol vital E P1 P2 P1 E E E - E
- pacientul doreşte să vorbească cu un medic E P1 E P1 P1 E P1 E E
LXXIX. CODUL VERDE
- antecedente de boală mintală (problema pentru care se solicită este cunoscută şi corespunde antecedentelor) - E P2 P3 E - P1 E E
- gânduri de suicid E P1 P3 P1 P2 E E P1 E
- pacient deprimat, fără intenţii de suicid - E P3 P2 - - P1 E E
- ingestie de substanţe toxice, în doză minimală - P1 P1 P2 E - E E E
- simptome de abstinenţă (sevraj) - E P2 P1 E - P3 E E
- atac brusc de agitaţie motorie cu sau fără dificultăţi respiratorii - P1 P2 P1 E - E P1 E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
28. DISPNEE (DIFICULTĂŢI DE RESPIRAŢIE) EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXX. CODUL ROŞU
- inconştient nu respiră normal E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient slăbit, dispnee E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- palid şi slăbit, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee, dureri toracice constrictive E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- ciză de astm, nu se îmbunătăţeşte starea cu medicaţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee, nu poate vorbi coerent E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- copil sub 12 ani, în poziţie şezândă, cianotic E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- slăbit, pacient febril cu dificultăţi la înghiţire sialoree (suspect epiglotită) - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- suspect de corp străin în gât, nu poate vorbi, tuşeşte sau plânge E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- leziuni la nivelul toracelui şi dispnee E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee moderată - persoană care a născut recent, fractură recentă, membru cu aparat gipsat, spitalizare recentă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXXXI. CODUL GALBEN
- dispnee, fără motiv clar, fără cianoza, transpiraţii etc. - E P3 P2 - - P1 E E
- dispnee, altfel bine - E P3 P2 - - P1 E E
- sughiţ, tuse uscată, altfel bine - E P3 P2 - - P1 E E
- suspect corp străin în gât, poate vorbi, tuşeşte şi/sau plânge - E P3 P2 - - P1 E E
LXXXII. CODUL VERDE
- temperatură, tuse, spută de culoare verde-gălbuie - - E P2 - - P1 E E
- parestezii sau amorţeală în jurul gurii şi a degetelor - E P3 P2 E - P1 E E
- tuse, altfel bine - - - E - - P1 E E
- suspect corp străin în gât, fără dificultăţi respiratorii acum - P1 P2 E E E P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
29. STARE DE EBRIETATE/INTOXICAŢIE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXXIII. CODUL ROŞU
- inconştient, obnubilat după stare de ebrietate/intoxicaţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dificultăţi respiratorii după stare de ebrietate/intoxicaţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- persoana care face apelul/aparţinătorii se simt ameninţaţi E P1 P3 P1 P2 P1-E E P1 P1
- supradoză/intoxicaţie şi simptome critice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- palid şi transpirat aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii care durează mai mult de 5 min E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cocaină sau crack cu dureri toracice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- intoxicaţie şi suspicionarea unor leziuni serioase (în special leziuni ale capului) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXXXIV. CODUL GALBEN
- posibilă supradoză/intoxicaţie fără simptome critice/funcţii vitale ameninţate E P1 P2 P1 E E E E E
- delirium tremens E E P3 P1 E E P2 E E
- convulsii, terminate acum E P1 P2 P1 E E E E E
- apel la cererea poliţiei E P1 P1 P2 E E E E E
LXXXV. CODUL VERDE
- ingestia de substanţă periculoasă în cantităţi mici fără semne sau simptome - P1 P1 P2 E - E E E
- simptome de sevraj - E P3 P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
30. COPIL BOLNAV EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXXVI. CODUL ROŞU
- inconştient, obnubilat (fără convulsii febrile) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- nu respiră E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- copil slăbit cu dispnee E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- suspiciune de corp străin în gât, nu poate vorbi sau plânge E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- slăbit, copil febril, dificultăţi la deglutiţie, sialoree (posibil epiglotită) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- copil slăbit şi iritabil, febră (meningită sau septicemieş) - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii în derulare care durează mai mult de 5 min. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient obnubilat după 20 de minute, sau se suspectează convulsii febrile E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXXXVII. CODUL GALBEN
- dispnee, dar în general bine - E P3 P2 E E P1 E E
- copil agitat, cu temperatură - E P3 P2 E E P1 E E
- copil slăbit, cu debut rapid al bolii - P1 P3 P1 E E P2 E E
- copil slăbit, simptome neclare - P1 P3 P1 E E P2 E E
- convulsii instalate pentru prima oară, acum trezit - P1 P3 P2 E E P1 E E
- temperatură înaltă (peste 40grade) la un copil mai mic de 2 luni (poate fi încadrat şi sub roşu) - P1 P3 P2 P1 E P3 E E
- diabet şi temperatură (cu excepţia obişnuitei răceli) - E P3 P2 E E P1 E E
LXXXVIII. CODUL VERDE
- antecedente de convulsii febrile, trezit după o criză recentă - - P3 P1 E E P2 E E
- gât roşu, altfel bine - - E E - - P1 E E
- temperatură, altfel bine - - E E - - P1 E E
- tuse, altfel bine - - E E - - P1 E E
- simptomele unei răceli obişnuite - - E E - - P1 E E
- corp străin în nas sau ureche - - E E - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
31. URECHEA EPA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXXIX. CODUL ROŞU
- inconştient, nu respiră normal E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- leziune la nivelul urechii, nivel al stării de conştienţă scăzut E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Ameţeală, nivel scăzut al stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Ameţeală, paralizie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Ameţeală, dureri toracice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Ameţeală, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XC. CODUL GALBEN
- leziuni majore în sau în jurul urechii fără un nivel scăzut al stării de conştienţă E P1 P1 P2 E - E E E
- scurgerea de lichid clar sau sânge din ureche după un traumatism cranian însă pacientul este conştient şi nu prezintă alte simptome sau probleme E P1 P3 P2 P1 - E E E
XCI. CODUL VERDE
- dureri în ureche - - E E - - P1 E E
- secreţii din ureche - - E - - - P1 E E
- leziuni minore la ureche - - E - - - P1 E E
- ameţeală trecătoare, fără alte simptome - - E - - - P1 E E
- suspect sindrom de hiperventilaţie - - E - - - P1 E E
- zgomote în urechi - - E - - - P1 E E
- corp străin în canalul auditiv - - E - - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
32. OCHIUL EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XCII. CODUL ROŞU
- inconştient după ce a acuzat probleme de vedere E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee şi tulburări ale vederii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- inconştient mai mult de 5 minute după producerea leziunii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- leziune a ochiului şi scăderea nivelului stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XCIII. CODUL GALBEN
- leziuni majore, izolate a ochiului, fără scăderea nivelului stării de conştienţă E P1 P2 P1 E E E E E
- leziuni corozive la ochi E P1 P2 P1 E E E E E
- dureri acute în ochi, pacient slăbit (glaucum acutş) E P1 P2 P1 E E E E E
- ingerare de metanol sau etilen glicol E P1 P2 P1 E E E E E
- tulburări de vedere, fără un motiv aparent E E P3 P2 E E P1 E E
XCIV. CODUL VERDE
- leziuni izolate minore - E P2 - - - P1 E E
- dureri acute în ochi, fără alte simptome - - P2 - - - P1 E E
- conjunctivită - lacrimare, usturime la nivelul ochilor - - P2 - - - P1 E E
- Ochi dureros după privirea unei operaţiuni de sudură, albeaţă - - P2 - - - P1 E E
P1 = Prioritate 1 în trimiterea echipajului respectiv
P1-S = Prioritate 1 în trimiterea echipajului respectiv în cazuri speciale justificate
P2 = Prioritate 2 în trimiterea echipajului respectiv în cazul în care nu există echipaje disponibile sau în apropriere din categoria P1, sau în cazul în care se trimit mai multe echipaje pe lângă cele din categoria P1
P3 = Prioritate 3 în trimiterea echipajului respectiv în cazul în care nu există echipaje disponibile sau în apropriere din categoria P1 şi P2, sau în cazul în care se trimit mai multe echipaje pe lângă cele din categoria P1 şi P2.
E = Astfel de echipaje se trimit ca excepţie în cazul în care se află în imediata vecinătate a cazului sau în cazul în care nu există alte echipaje disponibile.
Trimiterea lor nu exclude obligativitatea trimiterii unui echipaj de intervenţie adecvat cazului.
PROGRAMA ANALITICĂ
pentru cursul de prim ajutor calificat, descarcerare
şi operaţiuni de salvare
Nr. crt. Tema Exerciţiul Timp alocat pentru învăţământ, din care: Bibliografie Indicaţii metodico-organizatorice Mod de evaluare a cunoştinţelor
Cursuri teoretice Lucrări practice Aplicaţii practice
MODULUL I/Partea I
Resuscitarea cardio-pulmonară de bază fără echipamente
1. Lanţul supravieţuirii Componentele lanţului supravieţuirii 45 min. Se vor prezenta componentele lanţului, succesiunea lor, importanţa fiecărei componente, efectele lipsei uneia sau mai multor componente. Se va explica rolul pompierului ca persoană, ca membru al unei echipe de prim ajutor şi ca membru al unei echipe medicale de intervenţie cu medic.
Locul pompierului şi a echipajului de prim ajutor în cadrul lanţului supravieţuirii
2. Resuscitarea cardio-pulmonară de bază la adult Cauzele stopului 35 min. Se vor prezenta cauzele stopului cardio-respirator şi operaţiunile de bază în resuscitare, folosindu-se mijloacele intuitive avute la dispoziţie Teoretic
cardio-respirator la adult. Practic
ABC-ul resuscitării. Simulări
Pacientul fără puls şi fără respiraţie eficientă
Verificarea respiraţiei (respiraţia eficientă) 40 min. Teoretic
Practic
Verificarea pulsului la adult Se prezintă operaţiunile necesare a fi executate şi se vor utiliza mijloacele de tehnică didactică avute la dispoziţie Simulări ───────────── Teoretic
Verificarea stării de inconştienţă la adult
Recunoaşterea stopului cardio-respirator
Deschiderea căilor aeriene şi dezobstrucţia manuală a acestora
Respiraţia artificială gură la gură
Respiraţia artificială gură la nas
Masajul cardiac extern
Deschiderea căilor respiratorii şi verificarea respiraţiei 300 min. 60 min.
Practic
Simulări
Verificarea pulsului carotidian la adult şi numărarea pulsului timp de un minut
Respiraţia artificială gură la gură la adult
Masajul cardiac extern
Resuscitarea cardio-pulmonară de bază la adult efectuată de un singur salvator
3. Resuscitarea cardio-pulmonară de bază la copil şi nou-născut Cauzele stopului cardio-respirator la copil şi nou-născut 20 min. Se vor prezenta cauzele stopului cardio-respirator şi operaţiunile de bază în resuscitare, folosindu-se mijloacele intuitive avute la dispoziţie Teoretic
Practic
Simulări
ABC-ul resuscitării la copil
ABC-ul resuscitării la nou-născut
Verificarea respiraţiei la copil şi nou-născut (respiraţia eficientă) 40 min. Teoretic
Se prezintă operaţiunile necesare a fi executate şi se vor utiliza mijloacele de tehnică didactică avute la dispoziţie Practic
Simulări
Verificarea pulsului carotidian la copil şi brahial la nou-născut
Verificarea stării de inconştienţă la copil şi nou-născut
Recunoaşterea stopului cardio-respirator
Deschiderea căilor aeriene şi dezobstrucţia manuală a acestora la copil şi la nou-născut
Respiraţia artificială la copil
Respiraţia artificială la nou-născut
Masajul cardiac extern la copil
Masajul cardiac extern la nou-născut
Deschiderea căilor respiratorii şi verificarea respiraţiei la copil 120 min. 120 min. Teoretic
Practic
Simulări
Deschiderea căilor respiratorii şi verificarea respiraţiei la nou-născut
Verificarea pulsului carotidian la copil
Verificarea pulsului brahial la nou-născut
Respiraţia artificială gură la gură la copil
Masajul cardiac extern
Resuscitarea cardio-pulmonară de bază la adult efectuată de un singur salvator
4. Manevra Heimlich şi dezobstrucţia căilor respiratorii la adult, copil şi nou-născut Cauzele obstrucţiei căilor respiratorii la adult şi copil 20 min. Se prezintă operaţiunile necesare a fi executate, utilizându-se mijloacele de tehnică didactică avute la dispoziţie Teoretic
Practic
Simulări
Deschiderea manuală a căilor respiratorii
Manevra Heimlich la pacientul conştient
Manevra Heimlich la pacientul inconştient
Dezobstrucţia căilor respiratorii la nou-născut
Tehnica dezobstrucţiei căilor respiratorii prin manevra Heimlich la adult conştient 25 min. Teoretic
Practic
Simulări
Tehnica dezobstrucţiei căilor respiratorii prin manevra Heimlich la adult inconştient
Tehnica dezobstrucţiei prin manevra Heimlich la copil
Tehnica dezobstrucţiei căilor respiratorii la nou-născut
Dezobstrucţia căilor respiratorii şi manevra Heimlich la adult conştient 60 min. 60 min. Teoretic
Practic
Simulări
Dezobstrucţia căilor respiratorii şi manevra Heimlich la adult inconştient
Dezobstrucţia şi manevra Heimlich la copil
Dezobstrucţia căilor respiratorii la nou-născut
MODULUL I/Partea a II-a
Resuscitarea cardio-pulmonară de bază cu echipamente, inclusiv defibrilarea semiautomată
5. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a căilor aeriene şi aparatului circulator Componentele aparatului respirator 50 min. Se prezintă componentele aparatului respirator şi ale aparatului circulator, utilizându-se mijloacele de tehnică didactică avute la dispoziţie Teoretic
Practic
Funcţiile aparatului respirator Simulări
Componentele aparatului circulator
Funcţiile aparatului circulator
Circulaţia mare şi circulaţia mică 40 min. Teoretic Practic Simulări
6. Managementul căilor aeriene Adjuvanţii căilor respiratorii: 30 min. Se prezintă detaliat şi cu explicaţii aparatura, utilizându-se mijloacele tehnice avute la dispoziţie Teoretic
Practic
1. Masca de buzunar Simulări
2. Balonul de ventilaţie cu rezervor de oxigen
3. Calea oro-faringiană Eliberarea căilor respiratorii cu aspiratorul manual şi aspiratorul electric
Masca de buzunar 30 min. Teoretic
Balonul de ventilaţie cu rezervor de oxigen Practic
Simulări
Măştile balonului de ventilaţie
Calea oro-faringiană, indicaţiile, complicaţiile şi modul de întrebuinţare
Aspiratorul manual de secreţii, componentele şi modul de întrebuinţare
Aspiratorul electric de secreţii, componentele şi modul de întrebuinţare
Sondele de aspiraţie rigide şi flexibile.
Ventilaţia eficientă cu balonul şi masca la adult 80 min. 100 min. Se prezintă operaţiunile necesare a fi executate, utilizându-se mijloacele de tehnică didactică avute la dispoziţie Teoretic
Practic
Ventilaţia cu balon şi masca la copil Simulări
Introducerea căii oro-faringiene la adult
Introducerea căii oro- faringiene la copil
Aspirarea căilor respiratorii cu aspiratorul manual
Aspirarea căilor respiratorii cu aspiratorul electric cu sonda rigidă
Aspirarea căilor respiratorii cu aspiratorul electric cu sonda flexibilă
7. Oxigenoterapia Componentele sistemului de administrare a oxigenului 30 min.
Riscurile specifice şi protecţia muncii specifică
Administrarea oxigenului prin intermediul măştii faciale
Reglarea debitului
Prezentarea componentelor sistemului de administrare de oxigen
Modul de administrare a oxigenului şi reglarea debitului
Montarea şi punerea în funcţiune a sistemului de administrare a oxigenului 90 min. Teoretic
Practic
Simulări
Aplicarea măştii de oxigen la pacient
Administrarea de oxigen şi reglarea debitului
8. Defibrilarea semiautomată Principiile de bază ale defibrilării 60 min. 80 min. 100 min. Se prezintă operaţiunile necesare a fi executate, utilizându-se mijloacele tehnice avute la dispoziţie Teoretic
Practic
Importanţa defibrilării şi a timpului de la stopul cardiac până la defibrilare Simulări
Defibrilatorul semiautomat, modul de funcţionare şi întrebuinţare şi riscurile asupra salvatorului şi persoanele din anturaj
9. Resuscitarea cardio-pulmonară în echipa Alocarea rolurilor în echipă de prim ajutor şi modul de desfăşurare a resuscitării în echipa utilizând echipamentele specifice 40 min. Se prezintă operaţiunile individuale necesare a fi executate, utilizându-se mijloacele tehnice avute la dispoziţie
Protocolul de resuscitare cardio-pulmonară
Demonstrarea resuscitării cardio-pulmonare în echipă 20 min.
Resuscitarea cardio-pulmonară a stopului cardio-pulmonar în echipă utilizând echipamentele specifice, inclusiv defibrilatorul semiautomat 300 min. Teoretic
Practic
Simulări
MODULUL I/Partea a III-a
Situaţii speciale în resuscitarea cardio-pulmonară
10. Hipotermia Hipotermia şi implicaţiile ei Specificul resuscitării cardio-pulmonare la pacientul hipotermic 20 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Necesitatea unei resuscitări prelungite
Transportul pacientului hipotermic cu puls şi evaluarea continuă
11. Înecul Aspecte specifice ale stopului cardio-pulmonar în cazul înecului 20 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Riscul hipotermiei la pacientul înecat
Obligativitatea începerii resuscitării înecatului în apă rece până la 120 min. de la înec.
12. Electrocutarea Aspecte specifice ale stopului cardio-pulmonar în cazul pacientului electrocutat 20 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Riscurile specifice
Evaluarea pentru traumatisme
13. Gravida Aspecte specifice ale stopului cardio-pulmonar la gravida 20 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Poziţionarea gravidei în timpul resuscitării
Stopul cardio-respirator la gravidă şi poziţionarea corectă a gravidei în timpul resuscitării 60 min.
14. Intoxicaţii Specificul stopului cardio-respirator la pacienţii intoxicaţi 20 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Măsurile speciale de precauţie
15. Şocul anafilactic Definiţia şocului anafilactic 20 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Specificul stopului cardio-respirator la pacientul aflat în şoc anafilactic Practic
Simulări
MODULUL I/Partea a IV-a
Acordarea primului ajutor persoanelor inconştiente
16. Pacientul inconştient cu puls prezent şi respiraţie eficientă Atitudinea faţă de pacientul inconştient cu puls prezent şi respiraţie eficientă 30 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Evaluarea repetată
Evaluarea pacientului inconştient
Riscurile de obstrucţie a căilor respiratorii la pacientul inconştient
Poziţia de siguranţă
Transportul pacientului cu excepţia pacientului traumatizat
Evaluarea pacientului inconştient 90 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Punerea în poziţie de siguranţă a pacientului inconştient cu puls prezent şi respiraţie eficientă Simulări
Evaluarea repetată a pacientului în poziţie de siguranţă
Transportul pacientului inconştient
17. Pacientul inconştient fără respiraţie eficientă dar cu puls prezent Atitudinea faţă de pacientul inconştient cu puls prezent dar fără respiraţie eficientă 30 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Necesitatea evaluării repetate a pulsului
Respiraţia artificială cu balon şi mască
Pregătirea aspiratorului şi complicaţiile ce pot apărea în cazul regurgitării
Evaluarea repetată a pulsului şi trecerea la resuscitarea cardio-pulmonară, dacă este necesar
Evaluarea pacientului inconştient 120 min.
Începerea respiraţiei cu balon şi masca de oxigen
Oxigenul/conectarea la balon şi debitul
Evaluarea repetată a pulsului
Trecerea la resuscitarea cardio-pulmonară în cazul dispariţiei pulsului sau în cazul nesiguranţei
18. Măsurarea şi interpretarea funcţiilor vitale Funcţiile vitale (respiraţie, puls, tensiune şi starea de conştienţă) Valori normale 60 min. Se prezintă modalităţile de acţiune, cu accent pe lucrul individual Teoretic
Practic
Simulări
Tahicardia şi bradicardia
Tahipneea
Hipotensiunea şi hipertensiunea
Starea de inconştienţă
Prezentarea modului de măsurare a funcţiilor vitale
Prezentarea valorilor normale şi variaţiile
Modul de evaluare a stării de conştienţă
Măsurarea şi evaluarea funcţiilor vitale 120 min.
19. Pacientul dispneic (cu dificultăţi în respiraţie) conştient Evaluarea pacientului dispneic 45 min. 90 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Cianoza şi semnificaţia ei Simulări
Poziţionarea pacientului dispneic, oxigenoterapia şi transportul în poziţia ortopneică
20. Pacientul cu dureri precordiale Semnificaţia durerilor 45 min. 90 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
precordiale Practic
Durerile tipice ale infarctului miocardic acut Simulări
Riscul principal la pacientul suspicionat de infarct miocardic acut
Atitudinea faţă de pacientul cu dureri precordiale Oxigeno-terapia
21. Pacientul intoxicat cu alcool Riscurile la pacientul intoxicat cu alcool 30 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Atitudinea faţă de pacientul intoxicat cu alcool Simulări
Transportul pacientului intoxicat cu alcool
22. Pacientul aflat sub influenţa drogurilor Riscurile la pacientul aflat 30 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
sub influenţa drogurilor Practic
Atitudinea faţă de pacientul aflat sub influenţa drogurilor Simulări
Transportul pacientului
23. Pacientul agresiv Cauzele agresivităţii şi ale agitaţiei psiho-motorie 45 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Atitudinea faţă de pacientul agitat Simulări
Oxigenoterapia
Transportul
24. Hiperventilaţia Manifestarea hiperventilaţiei şi a crizelor de panică 30 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Atitudinea faţă de pacienţii aflaţi în hiperventilaţie
25. Hipoglicemia Pacientul diabetic insulino-dependent şi riscul hipoglicemiei 30 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Atitudinea în faţa pacientului suspicionat de hipoglicemie
26. Epistaxisul Definiţia 30 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Atitudinea faţă de un pacient cu epistaxis masiv Practic
Simulări
Transportul pacientului cu epistaxis
MODULUL II/Partea I
Noţiuni anatomice generale necesare acordării primului ajutor pacientului traumatizat
27. Anatomia şi fiziologia sistemului locomotor Noţiuni generale de anatomie a membrelor, coloanei şi craniului 90 min. Se fac demonstraţii pe planşe a noţiunilor anatomice de bază Teoretic
Practic
Simulări
28. Anatomia gâtului, toracelui, abdomenului şi a bazinului Noţiuni de anatomie topografică de bază (principalele repere şi organe din fiecare regiune şi localizarea aproximativă) 120 min. Se fac demonstraţii pe planşe a noţiunilor anatomice de bază Teoretic
Practic
Simulări
MODULUL II/Partea a II-a
Primul ajutor de bază în traumă - hemostaza, traumatisme părţi moi, arsuri, fracturi
29. Hemoragiile externe Hemoragia externă la nivelul membrelor 60 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Hemoragia externă la alte nivele (gât, cap) Simulări
Punctele de hemostază
Modalităţile de efectuarea a hemostazei prin bandaj compresiv direct şi prin presiune asupra unor vase majore
Aplicarea unui bandaj compresiv 120 min.
Atitudinea în cazul îmbibării bandajului compresiv cu sânge
Punctele de hemostaza la distanţă (femurală, brahială, carotidă)
30. Amputaţia de degete Conduita faţă de pacientul cu deget sau degete amputate 30 min. 60 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Conservarea degetelor amputate Simulări
Pansamentul şi hemostaza
Conservarea degetelor amputate
31. Amputaţia de membre Conduita faţă de pacientul cu membru superior sau inferior amputat 60 min. 120 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Hemostaza
Transportul pacientului cu membru amputat
Conservarea membrului amputat şi transportul acestuia
Pansamentul şi hemostaza
Garoul, aplicarea corectă şi complicaţiile
Transportul pacientului cu membru amputat
Conservarea membrelor amputate şi transportul acestora
32. Plăgile şi contuziile Atitudinea faţă de pacienţii cu contuzii/plăgi simple 45 min. 90 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Pansamentele Simulări
33. Arsurile Primul ajutor în cazul arsurilor 60 min. 60 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Pansamentele speciale pentru răcire pe bază de apă Simulări
Arsurile feţei
Evitarea hipotermiei în cazul arsurilor cu suprafaţă mare
Intoxicaţia cu fum
Primul ajutor în cazul arsurilor
Utilizarea pansamentelor speciale şi a păturii cu gel de apă
Oxigenoterapia
34. Fracturile Tipurile principale 90 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
(închise, deschise) Practic
Recunoaşterea fracturii (semnele şi simptomele) Simulări
Mijloacele de imobilizare (atele vacuum, gomflabile, Kramer)
Acordarea primului ajutor pacientului cu suspiciune de fractura închisă
Acordarea primului ajutor pacientului cu fractură deschisă
Imobilizarea coloanei cervicale şi a coloanei în general (gulerul cervical, targa lopată, bordul de coloană, imobilizarea extremităţii cefalice) Prezentarea echipamentelor de imobilizare
Modul de imobilizare corecta
Imobilizarea fracturilor la diferite nivele ale membrelor
Utilizarea mijloacelor de imobilizare 300 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Imobilizarea fracturilor la nivelul antebraţului Simulări
Imobilizarea fracturilor la nivelul braţului
Imobilizarea fracturilor la nivelul gambei
Imobilizarea fracturilor la nivelul coapsei
Imobilizarea fracturilor la nivelul mâinii
Imobilizarea fracturilor la nivelul piciorului
Aplicarea gulerului cervical
Utilizarea tărgii lopată
Utilizarea bordului de spate şi imobilizarea extremităţii cefalice.
Transportul pacientului cu fractură
MODULUL II/Partea a III-a
Evaluarea primară şi secundară a pacientului traumatizat
35. Evaluarea primară Principiul evaluării primare ABC-ul la pacientul traumatizat 60 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Măsurile de prim ajutor în timpul evaluării primare (deschiderea căilor respiratorii, respiraţia, hemostaza, circulaţia)
Prezentarea examenului primar şi elementele acestuia
Măsurile de prim ajutor concomitente cu examenul primar
Examenul primar 240 min.
Măsuri de prim ajutor concomitent cu examenul primar
MODULUL II/Partea a IV-a Imobilizarea, situaţii speciale şi extragerea rapidă şi transportul pacientului traumatizat
36. Imobilizarea şi transportul pacientului traumatizat Imobilizarea generală şi manevrarea pacientului traumatizat 60 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Imobilizarea şi transportul utilizând targa lopată, bordul de spate şi salteaua cu vacuum
Prezentarea modului corect de imobilizare şi transport a pacientului traumatizat
Importanţa timpului în acordarea primului ajutor pacientului traumatizat în stare gravă
Abordarea pacientului traumatizat, imobilizarea şi transportul acestuia 240 min.
37. Victima cu evisceraţie Ce se înţelege prin 30 min. 60 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
evisceraţie Practic
Abordarea victimei cu evisceraţie Simulări
Primul ajutor şi transportul victimei cu evisceraţie
Abordarea şi primul ajutor la victima cu evisceraţie
39. Victima cu plagă înjunghiată Riscul în cazul plăgilor înjunghiate 30 min. Se prezintă caracteristicile afecţiunii medicale şi modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Atitudinea faţă de obiectele implantate Simulări
Abordarea plăgilor înjunghiate
Imobilizarea obiectelor implantate
Abordarea plăgilor înjunghiate 60 min.
Imobilizarea obiectelor implantate
Pansamentul plăgilor şi hemostaza
40. Extragerea victimei aflate în spaţii ostile vieţii fără echipamente Situaţiile când se indică extragerea rapidă a victimei (stop cardio-respirator, mediu toxic, pericol de incendiu sau explozie) 60 min. Se prezintă modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
Modalităţile de extragere rapidă a victimei dintr-un mediu ostil
Modalităţile de extragere rapidă a victimei din autoturism accidentat cu pericol iminent de incendiu sau explozie
Extragerea de urgenţă a victimei din spaţiul ostil vieţii 120 min.
41. Pieton lovit 30 min. 120 min. Se prezintă modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
42. Motociclist/biciclist lovit 30 min. 120 min. Se prezintă modalităţile de acţiune Teoretic
Practic
Simulări
43. Echipamentele de descarcerare şi materialele auxiliare Echipamentele de protecţie şi siguranţă generală 180 min. Se prezintă cu explicaţii modul de utilizare, măsurile de protecţie a muncii, precum şi modul de lucru individual şi în echipă, utilizându-se mijloacele avute la dispoziţie Teoretic
Practic
Echipamentele de protecţie personală Simulări
Echipamentele de protecţie pentru pacient
Echipamentele de stabilizare
Echipamentele hidraulice de tăiat şi îndepărtat
Pompa hidraulică pe benzină
Pompa hidraulică manuală
Echipamentele de spart/ tăiat parbriz, lunetă şi geamuri laterale
Pernele pneumatice şi modul de întrebuinţare.
Generatorul electric şi echipamentul de iluminat
Echipamentele de extragere a victimei (KED)
Prezentarea echipamentelor şi a modului de funcţionare a fiecărui tip de echipament
Manevrarea echipamentelor sub supravegherea instructorilor 300 min.
44. Principiile de bază ale acţiunilor de descarcerare Abordarea vizuală şi verbală a victimelor încarcerate din faţă 240 min. Se prezintă cu explicaţii modul de lucru individual şi măsurile de protecţie a muncii Teoretic
Practic
Simulări
Evaluarea încrucişată (2 evaluatori) a locului şi a vehiculului/vehiculele implicate
Identificarea riscurilor şi a pericolelor iminente
Sistemele de protecţie activă şi pasivă (recunoaşterea lor şi dezactivarea unde este posibil)
Acordarea concomitentă a primului ajutor, imobilizarea imediată a coloanei cervicale manual şi cu gulere cervicale
Asigurarea locului şi stabilirea zonelor de lucru (cercul intern şi cercul extern)
Stabilizarea vehiculului sau a vehiculelor
Accesul la victimă
Decapotarea totală
Alte aspecte şi tehnici de creare de acces la victimă
Extragerea în ax al victimei
Extragerea laterală a victimei
Executarea etapelor de la sosire până la extragere, inclusiv acordarea primului ajutor şi imobilizarea 240 min.
MODULUL III/Partea a II-a Descarcerarea concomitent cu acordarea primului ajutor
45. Efectuarea descarcerării în echipă concomitent cu acordarea primului ajutor Importanţa colaborării între echipajul de descarcerare şi cel de prim ajutor sau de asistenţă medicală de urgenţă 90 min. Se prezintă cu explicaţii modul de lucru individual şi măsurile de protecţie a muncii Teoretic
Practic
Simulări
Comunicarea continuă între şefii echipajelor de descarcerare, prim ajutor şi/sau asistenţă medicală de urgenţă
Utilizarea echipamentelor medicale, a echipamentelor de imobilizare şi a oxigenului concomitent cu operaţiunea de descarcerare
Demonstrarea modului de lucru integrat
Descarcerare şi prim ajutor 240 min.
46. Situaţii speciale Descarcerarea victimelor blocate în camioane, mijloc de transport în comun, în mijloace ce transportă materiale periculoase şi utilaje agricole 120 min. Se prezintă cu explicaţii modul de lucru individual şi măsurile de protecţie a muncii Teoretic
Practic
Simulări
Tehnologia modernă de fabricaţie a autoturismelor şi a altor vehicule de transport şi implicaţiile asupra descarcerării
Demonstraţii practice şi/sau filme
47. Aplicaţii practice şi simulări Stopul cardio-respirator la adult 1350 min. Se prezintă cu explicaţii modul de lucru individual şi măsurile de protecţie a muncii Teoretic
Practic
Stop cardio-respirator la copil Simulări
Stopul cardio-respirator la nou-născut
Simulări diferite ale situaţiilor de intervenţie la pacienţi inconştienţi
Simulări diferite ale unor situaţii la pacienţi conştienţi
Simulări de intervenţii la pacienţi traumatizaţi
Simulări de intervenţii la pacienţi încarceraţi
Simulări de raportări de cazuri
Total ore alocate pentru învăţământ - 146 ore 22 ore 44 ore 78 ore
30 min. 45 min. 45 min.

   
SECŢIUNEA a 3-a

  Asistenţa medicală publică de urgenţă

   Art. 97. - (1) Asistenţa medicală publică de urgenţă în faza prespitalicească este asigurată de serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, precum şi de echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare, aflate în structura inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, a autorităţilor publice locale şi a spitalelor judeţene şi regionale.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 24. din Ordonanţă de urgenţă nr. 79/2016 începând cu 22.11.2016.

   (2) Serviciile de ambulanţă judeţene pot fi organizate şi pot acţiona în structuri zonale sau interjudeţene în baza unor criterii operative.
   (3) Personalul medical, precum şi personalul nemedical - ambulanţieri, pompieri şi conducători auto - din cadrul echipajelor care participă la acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă în faza prespitalicească vor fi pregătite în centre de formare acreditate şi autorizate de Ministerul Sănătăţii.
   (4) Personalul din cadrul centrelor de apel unic de urgenţă 112, precum şi din cadrul dispeceratelor medicale va fi special pregătit în centre de formare acreditate şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
   (5) Centrele de apel unic de urgenţă 112 şi dispeceratele medicale pot avea în structura lor centre de expertiză regionale, în vederea furnizării unor informaţii specifice, precum şi în vederea coordonării la distanţă a activităţii echipajelor de prim ajutor calificat aflate în misiune, pe baza informaţiilor obţinute telefonic sau prin sisteme de transmisie de date.
   (6) Asistenţa medicală publică de urgenţă în faza prespitalicească se va acorda utilizând ambulanţe tip B şi C, construite şi dotate conform standardelor şi normelor europene în vigoare. În acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă se pot utiliza şi autospeciale de transport echipaj medical, fără capacitate de transport pacient, nave, aeronave, precum şi alte mijloace autorizate de Ministerul Sănătăţii.
   (7) Asistenţii medicali din cadrul echipajelor de urgenţă prespitalicească vor fi instruiţi şi autorizaţi în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate, iar medicii vor fi unicii autorizaţi în utilizarea defibrilatoarelor manuale.
   (8) Asistenţa medicală publică de urgenţă în faza spitalicească este asigurată de spitalele orăşeneşti, municipale, judeţene şi regionale aflate în structura Ministerului Sănătăţii şi/sau a autorităţilor publice locale.
   Art. 98. - (1) Acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului şi un drept al cetăţeanului. Aceasta va include şi misiunile de salvare aeriană şi navală.
   (2) Acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă nu poate avea un scop comercial.
   (3) Asistenţa medicală de urgenţă în prespital va fi organizată astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenţiei de la apelul de urgenţă să nu depăşească:
   a) 15 minute, pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă, în zonele urbane, la cel puţin 90% din cazurile de urgenţă;
   b) 20 de minute, pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă, în zonele rurale, la cel puţin 75% din cazurile de urgenţă.
   Art. 99. - (1) În cadrul activităţii desfăşurate de serviciile de ambulanţă, respectiv asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească şi transportul medical asistat, asistentul medical, operatorul registrator de urgenţă şi dispecerul/radiotelefonistul, precum şi şoferul autosanitarei/ambulanţierul desfăşoară activitate în mod continuu.
   (2) Activitatea desfăşurată de asistentul medical, de operatorul registrator de urgenţă şi dispecerul/radiotelefonistul, precum şi de şoferul autosanitarei/ambulanţierul din cadrul serviciilor de ambulanţă, pentru asigurarea continuităţii în acordarea asistenţei medicale de urgenţă, în afara programului de la norma de bază, se asimilează cu activitatea personalului sanitar care efectuează gărzi şi beneficiază de drepturile prevăzute la cap. II art. 3 din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, în condiţiile în care nu beneficiază de timp liber corespunzător pentru activitatea desfăşurată peste durata normală a timpului de lucru.
   Art. 100. - (1) Finanţarea acordării asistenţei medicale publice de urgenţă se face prin bugetul Ministerului Sănătăţii de la bugetul de stat şi din venituri proprii, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin bugetele ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, din donaţii şi sponsorizări, precum şi din alte surse prevăzute prin lege.
   (2) Finanţarea serviciilor de ambulanţă judeţene, respectiv a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii. Criteriile de alocare a fondurilor se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
   (3) Consultaţiile de urgenţă la domiciliu şi transportul sanitar neasistat pot fi realizate şi de furnizori privaţi prin relaţie contractuală directă cu casa de asigurări de sănătate, sub coordonarea serviciilor publice de ambulanţă.
   (4) Donaţiile şi sponsorizările către serviciile publice de urgenţă nu pot fi efectuate în vederea obţinerii unor privilegii care duc la discriminare în acordarea asistenţei de urgenţă, cum ar fi: asigurarea asistenţei medicale de urgenţă sau a primului ajutor calificat în mod preferenţial donatorului, sponsorului sau altor persoane.
   (5) Fondurile pentru îngrijirea cazurilor critice ale căror costuri nu pot fi acoperite din sumele obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate vor fi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, şi din venituri proprii.
   (6) Lista spitalelor, a secţiilor din structura acestora, detalierea cheltuielilor, modalitatea de distribuire a fondurilor prevăzute la alin. (5), precum şi orice alte termene şi condiţii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.
    ___________
    Pus în aplicare prin Ordin nr. 875/2015 începând cu 28.08.2015.

   (7) UPU şi CPU din cadrul spitalelor de urgenţă sunt finanţate din bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat prin bugetele ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie cu sumele aferente cheltuielilor de personal, cheltuielilor cu medicamentele, reactivi şi materiale sanitare, cheltuielilor ocazionate de investigaţiile paraclinice pentru cazurile rezolvate în aceste structuri, fără a fi necesară internarea lor în unitatea sanitară din care face parte respectiva UPU sau respectivul CPU.
   (8) Pentru UPU care au în structură şi SMURD, pe lângă sumele prevăzute la alin. (7) de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii se alocă şi sume pentru următoarele cheltuieli:
   a) cheltuieli de personal propriu unităţii de primire a urgenţelor care participă la intervenţii SMURD;
   b) cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare pentru echipajele de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat;
   c) cheltuieli de transmisii date pentru echipajele de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat;
   d) cheltuieli de întreţinere şi verificare a echipamentelor medicale pentru echipajele de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat;
   e) cheltuieli de asigurare a mijloacelor de intervenţie necesare echipajelor de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat;
   f) cheltuieli de funcţionare şi întreţinere a mijloacelor de intervenţie a echipajelor de prim ajutor calificat care funcţionează în sistemul SMURD, în structura serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă, cu excepţia cheltuielilor de personal paramedical care deserveşte aceste echipaje. Aceste cheltuieli pot fi cofinanţate şi din bugetul local, în baza unor protocoale de colaborare încheiate între spitalul în structura căruia se află respectiva UPU care coordonează activitatea medicală din cadrul SMURD, primăria sau consiliul judeţean implicat şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul respectiv sau al municipiului Bucureşti;
   g) cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare, precum şi cheltuieli de întreţinere şi verificare a echipamentelor medicale pentru autospecialele de intervenţie la accidente colective şi calamităţi, acolo unde este cazul;
   h) cheltuieli de funcţionare şi întreţinere ale autospecialei/autospecialelor utilizate în cadrul structurii de coordonare şi intervenţie medicală regională a SMURD, dacă astfel de autospecială sau autospeciale există în dotare.
   (9) Detalierea cheltuielilor prevăzute la alin. (8) şi modalităţile de decontare a acestora se stabilesc prin norme aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
   (10) UPU şi CPU din cadrul spitalelor cu structuri de urgenţă aprobate potrivit dispoziţiilor legale, alte decât cele prevăzute la alin. (7), precum şi activităţile desfăşurate în camera de gardă sunt finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat.
   (11) UPU şi CPU prevăzute la alin. (10) pot fi finanţate în condiţiile prevăzute la alin. (7), dacă în urma evaluării, efectuată de către Ministerul Sănătăţii şi comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii, se constată că acestea îndeplinesc condiţiile de organizare şi dotare prevăzute de legislaţia în domeniu.
   (12) UPU din cadrul spitalelor judeţene de urgenţă pot include în structura proprie CPU din unităţile sanitare de pe raza administrativ-teritorială a judeţului respectiv.
   (13) Finanţarea CPU prevăzute la alin. (12) este asigurată din bugetul Ministerului Sănătăţii, de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale acestui minister, în limita bugetului aprobat.
   (14) Aprobarea includerii CPU în structura unei UPU se face prin ordin al ministrului sănătăţii, în limita bugetului alocat finanţării UPU şi în baza unor criterii stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii la propunerea comisiei de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii.
   (15) Cheltuielile ocazionate de activitatea desfăşurată în camera de gardă din cadrul spitalelor în trimestrul I al anului 2007 sunt cuprinse în structura tarifelor pe caz rezolvat. Cheltuielile înregistrate în trimestrul I al anului 2007 se regularizează pe parcursul anului 2007, în cadrul tarifului pe caz rezolvat.
   (16) Pentru serviciile de ambulanţă judeţene, respectiv pentru Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, înfiinţarea unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, respectiv activitatea de transport sanitar la cerere, atât intern, cât şi extern, şi de asigurare a asistenţei medicale la cerere pentru manifestaţii sportive şi alte manifestaţii cu public larg.

    ___________
    Pus în aplicare prin Ordin nr. 1511/2008 începând cu 28.08.2015.

   
Punere în aplicare SECŢIUNEA a 3-a prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţiona... din 12/12/2008 :
Normele de aplicare în domeniul asistenţei publice integrate de urgenţă
Art. 1. - Acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă la nivel prespitalicesc este asigurată de:
a) serviciile de ambulanţă judeţene şi al Municipiului Bucureşti, prin echipaje medicale de urgenţă şi echipaje de consultaţii de urgenţă la domiciliu
b) inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă în colaborare cu spitalele judeţene, spitalele din municipiul Bucureşti, Inspectoratul de Aviaţie din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi cu autorităţile publice locale după caz, prin: echipaje integrate de terapie intensivă mobilă şi echipaje aeriene şi navale de salvare.
Art. 2. - Intervenţia integrată la urgenţele medicale în faza prespitalicească este asigurată concomitent, succesiv sau independent, la următoarele nivele:
a) primul-ajutor calificat, asigurat de echipaje cu instruire specifică în primul ajutor calificat.
b) consultaţiile de urgenţă la domiciliu, asigurate de medici de medicină generală, medici în specialităţile: medicină internă, pediatrie şi medici rezidenţi începând cu anul III de pregătire în specialităţile menţionate cu acordul directorului sau coordonatorului de programe sub coordonarea dispeceratelor medicale ale serviciilor publice de ambulanţă sau a dispeceratelor integrate acolo unde există.
c) asistenţa medicală de urgenţă la nivel de echipaj condus de un asistent medical cu pregătire specifică în acordarea asistenţei medicale de urgenţă.
d) asistenţa medicală de urgenţă la nivel de echipaj condus de medic cu competenţa/atestat în medicina de urgenţă, sau de medic specialist sau primar în medicina de urgenţă fără loc de muncă într-o unitate de primiri urgenţe.
e) terapia intensivă mobilă la nivel de medic rezident începând cu anul III/medic specialist sau primar în medicina de urgenţă sau anestezie terapie intensivă cu loc de muncă de bază în cadrul unui spital.
Art. 3. - Personalul care participă la acordarea asistenţei publice integrate de urgenţă prespitalicească, la toate nivelurile ei, include următoarele categorii:
a) Medici cu specialitatea medicină de urgenţă
b) Medici cu specialitatea anestezie terapie intensivă
c) Medici cu competenţa/atestat în medicina de urgenţă prespitalicească
d) Medici de familie sau de medicină generală
e) Medici rezidenţi în specialitatea medicină de urgenţă, sau anestezie terapie intensivă începând cu semestrul II al anului III de pregătire, cu acordul directorului sau coordonatorului programului de rezidenţiat.
f) Medici rezidenţi în specialitatea medicină de familie şi medicină internă începând cu semestrul I din anul III de pregătire cu acordul directorului sau coordonatorului programului de rezidenţiat.
g) Asistenţi medicali cu atestate/cursuri în acordarea asistenţei medicale de urgenţă.
h) Personal paramedical cu instruire specifică în domeniul acordării primului ajutor calificat şi al asistenţei medicale de urgenţă în echipă.
i) Ambulanţieri cu instruire specifică în acordarea primului ajutor de bază şi al asistenţei medicale de urgenţă în echipă.
j) Voluntari cu instruire specifică în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat în echipă.
Art. 4. - Asistenţa medicală publică de urgenţă prespitalicească este coordonată la nivel judeţean sau regional după unul din următoarele modele:
a) de către dispeceratele medicale ale serviciilor judeţene de ambulanţă acolo unde nu funcţionează echipaje SMURD,
b) prin colaborarea dintre dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanţă cu cele ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă acolo unde funcţionează mai multe echipaje SMURD.
c) de către dispeceratele integrate acolo unde există.
Art. 5. - Activitatea dispeceratelor medicale este coordonată de cel puţin un medic coordonator.
Art. 6. - Acolo unde există dispecerate integrate, asistenţa medicală publică de urgenţă prespitalicească este coordonată în întregime de structurile respective, serviciile medicale de urgenţă prespitalicească fiind permanent reprezentate în cadrul dispeceratului integrat de un medic coordonator aparţinând serviciului de ambulanţă sau SMURD.
Art. 7. - Dispeceratele integrate pot asigura şi coordonarea regională totală sau parţială a resurselor medicale şi de prim ajutor calificat ale mai multor judeţe sau entităţi administrative.
Art. 8. - (1) În cazul coordonării echipajelor de prim ajutor prin dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, coordonarea medicală a echipajelor poate fi efectuată de către un medic de gardă din Unitatea de Primiri Urgenţe care răspunde de echipajele respective din punct de vedere medical.
(2) În În situaţia prevăzută la alin. (1), trimiterea echipajelor la intervenţii se face de către personalul din cadrul dispeceratelor Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă în baza unor protocoale prestabilite.
Art. 9. - Printre atribuţiile principale ale medicului coordonator se includ:
a) urmărirea intervenţiilor care au loc în faza prespitalicească şi coordonarea acestora
b) triajul solicitărilor în cazul în care numărul de solicitări depăşeşte resursele disponibile.
c) gestionarea din punct de vedere medical a activităţii echipajelor medicale de urgenţă.
d) solicitarea declanşării planului roşu şi/sau planului alb în caz de accidente colective/calamităţi.
e) raportarea evenimentelor cu multiple victime.
f) raportarea evenimentelor şi a situaţiilor care necesită implicarea resurselor judeţene din mai multe substaţii, sau care pot necesita implicare regională sau naţională.
Art. 10. - Activitatea de coordonare poate fi îndeplinită temporar, cu aprobarea Autorităţii de Sănătate Publică din regiunea, judeţul sau municipiul respectiv, de un asistent medical coordonator cu experienţă de cel puţin 3 ani în domeniul asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească, dacă:
a) nu există medic care să ocupe funcţia respectivă
b) există lipsa temporară de medici în cadrul serviciilor medicale de urgenţă prespitalicească.
Art. 11. - Medicul sau asistentul coordonator din cadrul dispeceratului integrat de urgenţă are obligaţia de a respecta toate protocoalele şi procedurile stabilite la nivelul dispeceratului respectiv şi de a dirija resursele disponibile, luând în considerare interesul pacientului şi resursele respective.
Art. 12. - (1) Alertarea întârziată sau evitarea alertării unor echipaje de prim ajutor, sau de asistenţa medicală de urgenţă, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii.
(2) În cazul în care alertarea întârziată sau evitarea alertării prevăzută la alin. (1) duce la consecinţe grave asupra vieţii sau integrităţii uneia sau mai multor persoane, cazul este deferit autorităţilor competente în vederea investigării acestuia şi luării măsurilor necesare, administrative, civile şi/sau penale.
Art. 13. - Triajul apelurilor şi stabilirea priorităţilor se face, după caz, de către dispeceratele medicale, de către dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă sau de către cele integrate în conformitate cu algoritmul din anexa nr. 9 la prezentul ordin din cadrul platformei destinate dispecerizării apelurilor de urgenţă prin sistemul unic de apel 112.
Art. 14. - Dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă pot alerta direct echipajele de prim ajutor calificat pentru cazurile în care se bănuieşte că viaţa uneia sau mai multor persoane se află în pericol, informând dispeceratul medical al serviciului judeţean de ambulanţă sau cel al municipiului Bucureşti.
Art. 15. - În vederea alertării echipajelor de intervenţie, criteriile sunt următoarele:
a) tipul evenimentului şi codul acestuia (roşu, galben sau verde)
b) echipajul cel mai apropiat
c) echipajul cel mai competent
d) mijlocul de intervenţie cel mai potrivit
Art. 16. - În cazul echipajelor de prim ajutor calificat, ele vor fi alertate în cel mult 45 secunde de la apel, în cazurile în care se bănuieşte că o persoană sau mai multe persoane se află într-o situaţie care implică un risc vital, fiind posibilă alertarea concomitentă şi a unui echipaj medical de urgenţă care deţine competenţa pentru cazul respectiv sau aşteptarea unor informaţii suplimentare din partea echipajului de prim ajutor.
Art. 17. - În cazul în care echipajul de prim ajutor este la distanţă mare de echipajele de asistenţă medicală de urgenţă, medicul coordonator poate decide evacuarea pacientului către cel mai apropiat spital de către echipajul de prim ajutor sau deplasarea echipajului la întâlnire cu echipajul medical de urgenţă. În cazul unor distanţe mari şi a disponibilităţii intervenţiei pe calea aerului, medicul va solicita intervenţia unui echipaj aerian de salvare.
Art. 18. - În cazul în care intervin echipajele de prim ajutor calificat care au capacitate de evacuare, şi se dovedeşte că intervenţia echipajelor medicale de urgenţă nu este necesară, cele din urmă vor fi dirijate la alte solicitări sau disponibilizate, rămânând ca echipajul de prim ajutor să asigure evacuarea pacientului la cel mai apropiat spital sau la spitalul indicat de medicul coordonator din cadrul dispeceratul medical sau cel integrat.
Art. 19. - Echipajele medicale de urgenţă au obligaţia de a informa medicul coordonator de starea pacientului la care au intervenit iar medicul coordonator are obligaţia de a asigura trimiterea echipajului cel mai competent în sprijinul echipajului aflat la locul intervenţiei dacă acest lucru se impune.
Art. 20. - Şeful echipajului medical de urgenţă are obligaţia de a solicita sprijinul unui echipaj de nivel de competenţă superioară, în cazul în care pacientul la care se află necesita intervenţia unui astfel de echipaj.
Art. 21. - Principiile de coordonare şi dispecerizare a echipajelor din cadrul sistemului public de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat corelate cu codul alocat cazurilor, sunt prevăzute în anexa nr. 9 a prezentului ordin.
Art. 22. - (1) Coordonarea, monitorizarea şi gestionarea intervenţiilor în faza prespitalicească se poate realiza utilizând sistemul de telemedicină pentru transmiterea datelor între ambulanţe şi centrele de recepţie a datelor.
(2) Sistemul de telemedicină prevăzut la alin. (1) asigură transmisia a cel puţin 4 parametrii:
a) electrocardiograma în 12 derivaţii
b) ritm cardiac în timp real
c) pulsoximetrie în timp real
d) tensiune arterială
(3) Transmiterea datelor, în conformitate cu alin. (1), are două componente:
a) componenta de colectare/transmisie de date în timp real utilizând aparatura de pe ambulanţele de tip B
b) componenta de recepţie şi analiză a datelor în Unităţile de Primiri Urgenţe din centrele regionale sau a celor numite de către MSP.
(4) Sistemul de calcul şi baza de date a sistemului de telemedicină utilizat în faza prespitalicească este gestionat de administratorul Sistemului Naţional Unic pentru Apelul de Urgenţă 112, respectiv Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
(5) Între punctul de trimitere a datelor şi cel de primire şi analiză există legatura radio şi legătura telefonică pentru comunicare voce.
(6) În cazul lipsei legăturii radio, se face legătura telefonică cu sprijinul Centrului de Apel Unic 112 sau a Dispeceratului Integrat, în cazul în care acesta există.
(7) Echipajele de prim ajutor calificat şi echipajele medicale de urgenţă de tip B2 au obligaţia de a transmite datele medicale ale pacientului în următoarele situaţii:
a) pacientul are dureri precordiale, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, electrocardiograma în 12 derivaţii, pulsoximetrie, tensiune arterială;
b) pacientul are ritmul/pulsul neregulat, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivaţii (la solicitarea medicului);
c) pacientul este tahicardic > 120/minut, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivaţii (la solicitarea medicului)
d) pacientul este bradicardic < 60/minut, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date:ritm cardiac, electrocardiogramă în 12 derivaţii, pulsoximetrie, tensiune arterială;
e) pacientul este inconştient, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivaţii (la solicitarea medicului);
f) pacientul este în stop cardio-respirator, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivaţii (la solicitarea medicului)
g) pacientul este cu tensiunea arterială sistolică < 90 mmhg, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivaţii (la solicitarea medicului).
(8) Pe lângă transmiterea datelor menţionate la alin. (7), echipajele de intervenţie ale ambulanţelor de tip B2 comunică următoarele informaţii minime telefonic sau radio-telefonic:
a) vârsta pacientului
b) sexul pacientului
c) starea generală a pacientului: dacă este cooperant/confuz/agitat/inconştient, dacă este căzut - culcat/în picioare, precum şi scorul Glasgow al pacientului
d) culoarea tegumentelor şi a mucoaselor
e) tegumentele uscate/pacientul transpirat
f) pacientul respiră normal/dispneic - frecvenţa respiratorie
g) pacientul este/nu este ortopneic
h) starea motorie a pacientului: dacă se mişcă toate membrele, dacă este paralizat sau nu mişcă un membru sau o parte a corpului.
i) Pacientul prezintă leziuni traumatice şi dacă da, se comunică: localizarea acestora, dacă pacientul sângerează şi localizarea sângerării, dacă pacientul are posibile fracuri închise/deschise
j) circumstanţele producerii evenimentului
(9) Echipajele medicale de urgenţă ale ambulanţelor de tip B1 pot transmite datele către centrele de recepţie în cazul în care medicul din echipajul respectiv consideră necesară consultarea unui coleg din cadrul centrului de recepţie/analiză a apelurilor.
(10) Sistemul de telemedicină prevăzut la alin. (1) asigură înregistrarea şi stocarea datelor medicale şi voce pentru o durată de cel puţin o lună.
(11) Unităţile de Primiri Urgenţe care asigură recepţia şi analiza datelor sunt următoarele:
a. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti.
b. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sfântul Spiridon Iaşi.
c. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova
d. UPU din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa
e. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş
f. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.
g. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara.
h. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti
(12) Recepţia şi analiza datelor poate fi efectuată şi în alte Unităţi de Primiri Urgenţe dacă volumul activităţii într-o regiune depăşeşte capacitatea de recepţie a Unităţii de Primiri Urgenţe desemnate în aliniatul 11 al prezentului ordin. În astfel de situaţii se stabileşte Unitatea de Primiri Urgenţe care urmează să funcţioneze ca al doilea centru de recepţie într-o anumită regiune prin acordul comun dintre unitatea regională şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
(13) Primirea şi analizarea datelor se face de către un medic specialist în medicina de urgenţă sau ATI sau de către un medic rezident în semestrul II al anului III, anul IV sau V, din specialităţile sus menţionate cu acordul directorului programului de rezidenţiat.
(14) În cazul în care recepţionarea şi analiza datelor este asigurată de către un medic rezident, acesta, în limita posibilităţilor, se va consulta cu un medic specialist în cazul în care există suspiciunea unor modificări patologice ale parametrilor transmişi sau în cazul în care se consideră necesară administrarea unor medicamente sau a efectuării unor manevre, cu excepţia cazului în care pacientul se află în stop cardio-respirator, situaţie în care este obligatorie comunicarea imediată a indicaţiilor către echipajele de prim ajutor sau către cele medicale de urgenţă.
Art. 23. - (1) Centrele de primire şi analiză a datelor din cadrul spitalului Clinic Judeţean Târgu Mureş şi Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti au în structură centre de expertiză şi informare în toxicologie, utilizând un sistem de calcul dedicat, integrat în sistemul 112.
(2) Centrele de expertiză şi informare toxicologică sunt coordonate de farmacişti/farmacist clinician aflaţi în structura Unităţilor de Primiri Urgenţe din spitalele respective, asigurând permanenţa în cadrul centrelor respective şi colaborând cu medicii de gardă din cadrul centrelor de recepţie şi analiză a datelor, pentru a asigura sprijin unităţilor sanitare şi, după caz, populaţiei, din regiunea/regiunile arondate.
(3) Abonamentul anual al bazei de date necesară funcţionării centrelor de informare toxicologică se asigură din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, în cadrul bugetului Unităţilor de Primiri Urgenţe.
Art. 24. - Centrele de expertiză şi informare toxicologică au arondate următoarele regiuni:
a) centrul din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti: regiunea arondată centrului regional Bucureşti, regiunea arondată centrului regional Craiova şi regiunea arondată centrului regional Constanţa
b) centrul din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş: regiunea arondată centrului regional Mureş, regiunea arondată centrului regional Cluj, regiunea arondată centrului regional Timiş şi regiunea arondată centrului regional Iaşi.
Art. 25. - Asigurarea permanenţei în cadrul centrelor de recepţie/analiză a datelor şi a celor care au în structură punctele de informare toxicologică se face în ture sau prin linii de gardă distincte asigurate de medici specialişti, rezidenţi şi, în cazul centrelor care au în structură puncte de expertiză/informare toxicologică, farmacişti. În Unităţile de Primiri Urgenţe cu mai multe linii de gardă, asigurarea permanenţei poate fi efectuată concomitent de către unul dintre medicii aflaţi în Unităţile de Primiri Urgenţe.
Art. 26. - (1) Echipajele de intervenţie din cadrul serviciilor publice de urgenţă prespitalicească, inclusiv cele de prim ajutor, au obligaţia să completeze fişa medicală potrivită nivelului de competenţă al echipajului pentru fiecare pacient asistat.
(2) Fişa medicală se completează cel puţin în două exemplare, din care un exemplar este predat Unităţii de Primiri Urgenţe după ce a fost aplicată semnătura şefului de echipaj şi, după caz, parafa acestuia şi un exemplar este păstrat de către echipajul prespitalicesc urmând a fi arhivat la nivelul serviciului de care aparţine în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În cazul în care pacientul rămâne la domiciliu ambele exemplare vor fi arhivate în cadrul serviciului de urgenţă prespitalicească.
(3) Pentru echipajele conduse de medic se completează fişa medicală din anexa 7 a prezentului ordin.
(4) Pentru echipajele conduse de asistent medical sau paramedic, se completează fişa medicală din anexa 8 a prezentului ordin.
(5) În cazul în care intervin mai multe echipaje la un pacient, fiecare echipaj este obligat să completeze o fişă pentru pacientul respectiv specificând că a intervenit în sprijinul unui alt echipaj sau, după caz, că echipajul respectiv a fost sprijinit de un alt echipaj, menţionând şi datele de identificare ale echipajului respectiv.
(6) În cazul intervenţiei la un accident colectiv, fiecare echipaj completează fişa pentru pacienţii asistaţi direct de către echipajul respectiv.
(7) În cazul intervenţiei la un accident colectiv, echipajele medicale cu medic au obligaţia de a completa o fişă pentru fiecare pacient consultat de medicul din echipaj sau de a consemna constatările în fişa echipajului de prim ajutor sau în fişa echipajului medical cu asistent aplicând semnătura medicului şi parafa acestuia.
(8) Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat şi din cadrul echipajelor medicale de urgenţă au obligaţia de a preda la Unitatea de Primiri Urgenţe o copie a fişei medicale.
(9) În cazul refuzului pacientului de a fi transportat la spital echipajul medical sau cel de prim ajutor calificat are obligaţia să obţină, pe fişa medicală, semnătura pacientului, a unui membru de familie sau a unui martor, specificând faptul că pacientul refuză transportul suportând consecinţele şi comunicând dispeceratului medical sau integrat. (10) În cazul în care pacientul este găsit decedat/decedat în prezenţa echipajului, la locul intervenţiei se va lăsa un exemplar poliţiei sau membrilor de familie.
Art. 27. - La nivel spitalicesc asistenţa medicală publică de urgenţă este asigurată de spitalele de urgenţă, spitalele şi institutele de specialitate, spitalele judeţene şi locale, asigurarea îngrijirilor necesare la nivelul de competenţă al unităţii sanitare respective fiind obligatorie. Aceste îngrijiri vor fi acordate până la stabilizarea, în limita posibilităţilor, a pacientului şi transferul, dacă este necesar, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, către spitalele de urgenţă sau de specialitate care deţin competenţele necesare continuării îngrijirilor.
Art. 28. - (1) Categoriile de spitale publice şi clasificarea pe baza căreia se stabilesc acestea, din punctul de vedere al capacităţii şi competenţei de acordare a asistenţei medicale de urgenţă sunt prevăzute în Ordinul nr. 1764/2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor de urgenţă locale, judeţene şi regionale din punctul de vedere al competenţelor, resurselor materiale şi umane şi al capacităţii lor de a asigura asistenţa medicală de urgenţă şi îngrijirile medicale definitive pacienţilor aflaţi în stare critică.
(2) Regulile de arondare a spitalelor de nivel de competenţă IV, III şi II la spitalele regionale de nivel de competenţa I sunt prevăzute în Ordinul nr. 1765/2006 privind arondarea judeţelor la centrele regionale, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socio-economică din care fac parte, precum şi distanţele aeriene şi terestre dintre un spital judeţean şi un anumit centru regional.
Art. 29. - Clasificarea, organizarea, conducerea şi modul de finanţare al unităţilor şi compartimentelor de primiri urgenţe se face în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu Ordinul nr. 1706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 30. - (1) La nivel prespitalicesc, asistenţa medicală de urgenţă este organizată sub forma serviciilor judeţene sau regionale publice, cu staţii centrale şi substaţii sau puncte de lucru, după caz, organizate la nivel urban şi rural.
(2) În mediul urban, asistenţa medicală de urgenţă este organizată după cum urmează:
a) staţie centrală sau substaţie în cazul serviciului de ambulanţă, având echipaj/echipaje medicale de urgenţă şi echipaj/echipaje de consultaţii la domiciliu.
b) staţiile serviciilor de ambulanţă sunt organizate în două compartimente în conformitate cu prevederile legale fiind permis ca în cadrul unei staţii să funcţioneze doar echipaje medicale de urgenţă şi/sau de consultaţii de urgenţă la domiciliu, dar, în acelaşi timp este interzis ca în cadrul unei staţii să funcţioneze doar echipaje de transport sanitar cu ambulanţe tip A1 sau A2.
c) echipajele de prim ajutor calificat, integrate organic în subunităţile de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste, subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul SMURD.
d) echipajele de terapie intensivă mobilă, inclusiv echipajele de medicină de urgenţă, organizate la nivelul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene/al municipiului Bucureşti, în cazul SMURD.
(3) În mediul rural, asistenţa medicală de urgenţă este organizată, după cum urmează:
a) substaţie sau punct de lucru în cazul serviciului de ambulanţă, deţinând cel puţin un echipaj medical de urgenţă funcţional în regim continuu utilizând ambulanţe tip B sau C2 în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
b) substaţie sau punct de lucru în cazul serviciului de ambulanţă, deţinând cel puţin un echipaj de consultaţii de urgenţă la domiciliu funcţional, fiind interzis ca o substaţie a unui serviciu de ambulanţă să funcţioneze cu echipaje de transport sanitar fără cel puţin un echipaj medical de urgenţă sau de consultaţii de urgenţă la domiciliu, concomitent în cadrul aceleaşi substaţii.
c) echipajele de prim ajutor calificat, care să fie constituie fie ca puncte de lucru independente, fie aparţinând unor subunităţi din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi sunt dislocate în alte localităţi decât cele în care acestea îşi au sediul, în cazul SMURD.
Art. 31. - (1) La nivel spitalicesc, asistenţa medicală publică de urgenţă este asigurată la nivelul spitalelor judeţene de urgenţă, a spitalelor municipale şi orăşeneşti la nivelul de competenţă al fiecărui spital până la stabilizarea pacientului şi asigurarea, inclusiv, a tratamentului definitiv al acestuia, sau până la stabilizarea şi organizarea transferului acestuia la o unitate sanitară cu competenţa necesară asigurării tratamentului definitiv cazului respectiv.
(2) La nivelul spitalelor judeţene de urgenţă există Unităţi de Primiri Urgenţe care au responsabilitatea primirii, trierii, investigării, stabilizării şi asigurării tratamentului definitiv sau transferului, după caz, a pacienţilor.
(3) Transferul/trimiterea/internarea pacienţilor în vederea asigurării tratamentului definitiv se poate efectua la o secţie de specialitate din spitalul propriu sau unul cu un nivel superior de competenţă, la medicul de familie sau la ambulatoriul de specialitate, în funcţie de caracterul urgenţei şi necesitatea rezolvării definitive a cazului fie în regim de urgenţă, fie în regim ambulatoriu.
Art. 32. - (1) Serviciile publice implicate în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi primul ajutor calificat la nivel prespitalicesc au obligaţia asigurării unor mecanisme de control al calităţii la nivelul fiecărei instituţii.
(2) Controlul calităţii se realizează, în mod cumulativ, prin:
a) monitorizarea activităţii echipajelor de intervenţie din punct de vedere operativ.
b) analiza retroactivă a cazurilor din punct de vedere medical.
c) monitorizarea intervenţiilor prin intermediul unor persoane cu experienţă desemnate pentru această activitate.
d) analiza lunară a mortalităţii şi morbidităţii.
e) verificarea inopinantă periodică a mijloacelor de intervenţie.
f) sondaje de opinie anonime în rândul pacienţilor şi a familiilor acestora.
(3) Controlul calităţii se poate realiza şi prin alte mecanisme specifice.
(4) Controlul calităţii în acordarea asistenţei medicale de urgenţă spitalicească la nivelul Unităţilor şi a Compartimentelor de Primiri Urgenţe este obligatorie şi se realizează prin metode, ca:
a) analiza retroactivă a cazurilor
b) analiza lunară a mortalităţii şi morbidităţii
c) evaluarea periodică a activităţii personalului în timpul gărzii şi a respectării prevederilor legale şi a protocoalelor de lucru.
d) sondaje de opinie anonime în rândul pacienţilor şi a familiilor acestora.

   
Punere în aplicare SECŢIUNEA a 3-a prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţiona... din 12/12/2008 :
Fişa de urgenţă prespitalicească pentru echipajele cu medic
IMAGINE
Fişa de urgenţă prespitalicească pentru echipajele de asistenţă medicală
de urgenţă sau prim ajutor calificat
IMAGINE
Indexul de codificare al urgenţelor şi regulamentul de alocare al
resurselor şi mijloacelor de intervenţie după gradul de urgenţă
din cadrul aplicaţiei destinate dispecerizării apelurilor
de urgentă prin sistemul unic de apel 112.
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
1. OBSTETRICĂ - GINECOLOGIE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
I. Cod Roşu
- mama este inconştientă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- mama prezintă convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- tegumentele mamei sunt reci şi umede, stare de leşin (insuficientă cardio-vasculară) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- nou născutul nu plânge/respiră E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- copilul a fost născut, mama prezintă hemoragie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- hemoragie după săptămâna 20 de sarcină E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- contracţii uterine puternice după săptămâna 36 de sarcină E P1 P2 P1 E P1-E E E E
- membrane rupte după săptămâna 36 de sarcină E P1 P2 P1 E P1-E E E E
- membrane rupte sau senzaţia mamei de împingere cu copil cunoscut sau suspicionat a fi în poziţie anormală E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
II. Codul galben
- copilul s-a născut, mama şi copilul par bine - E P1 P2 E E P3 E E
- mai puţin de 2 minute între contracţii la prima naştere - E P2 P1 E E E E E
- mai puţin de cinci minute între contracţii (după prima naştere) - E P2 P1 E E E E E
- membrane rupte (copil în poziţie normală) - E P2 P1 E E P3 E E
- senzaţia mamei de împingere cu copilul cunoscut în poziţie normală - E P2 P1 E E P3 E E
III. Codul verde
- mai mult de 2 minute între contracţii (prima naştere) - E P1 E E E P2 E E
- mai mult de 5 minute între contracţii (la a II-a, III-a naştere) - E P1 E E E P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
II. BOALĂ NEDIAGNOSTICATĂ EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
III. Codul roşu
- inconştienţa E P1 P3 P2 P1 P1 E E E E
- nivel scăzut de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dificultate serioasă în respiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- tegumente palide şi umede, aproape sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient slăbit cu durere toracică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere toracică şi greaţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
IV. Codul galben
- febră şi nivel de conştienţă alterat însă nu inconştient E P1 P3 P1 E E P2 E E
- febră şi erupţii cutanate - - P3 P2 - - P1 E E
- episoade sincopale repetate - P1 P3 P1 - E P2 E E
- ameţeală cu debut brusc, slăbiciune - E P3 P2 E E P1 E E
- pacient slăbit, informaţii neclare - E P3 P2 E E P1 E E
V. Codul verde
- febră - - P3 P2 - - P1 E E
- ameţeli dar nu slăbiciune - - P3 P2 - - P1 E E
- simptome neclare, dar nu slăbiciune - E P3 P2 - - P1 E E
- probleme psiho/soci - E P1 E - - P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
3. ARSURI TERMICE/ELECTRICE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
VI. Codul roşu
- suspiciunea mai multor victime grav afectate P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- inconştient, după arsura termică/electrică E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- nivel scăzut al conştienţei după arsura termică/electrică E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- dificultăţi în respiraţie după arsura termică/electrică E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspect de leziuni datorate inhalării de fum E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- mai mult de 20% suprafaţă arsă suspicionată/leziune corozivă sau dacă implică cap/faţă (adult) E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- mai mult de 10% suprafaţă arsă suspicionată/leziune corozivă sau dacă implică cap/faţă (copil sub 10 ani) E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de arsuri severe, informaţii incerte E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de arsură electrică cu voltaj înalt E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de cădere, leziuni grave suspicionate E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
VII. Codul galben
- a fost inconştient, recuperează treptat E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- mai puţin de 20% suprafaţă arsuri/leziuni corozive fară implicarea capului/feţei (adulţi) E P1 P3 P1 P2 P1-E E P1 P1
- mai puţin de 10% suprafaţă arsuri/leziuni corozive fară implicarea cap/faţă (copil sub 10 ani) E P1 P3 P1 P2 P1-E E P1 P1
- corozive în ochi E P1 P3 P1 P2 P1-E E P1 P1
- poliţia sau pompierii cer un echipaj de asistenţă, necunoscându-se dacă sunt victime E P1 P1 P1 P1 E - P1 P1
- cădere de la înălţime sub 4 metri, pacient conştient fară semne de traumatism grav E P1 P1 P2 - - - P1 P1
VIII. Codul verde
- arsură electrică cu electricitate casnică (220V), conştient, nu este cunoscut cardiac - P1 P1 E E E E P1 P1
- arsuri minore - P1 P1 E - - P2 P1 P1
- cădere de la o înălţime mai mică de 3 m în urma electorcutării, conştient fară semne de leziuni grave - P1 P1 E - - E P1 P1
- implicat în accident/incident fără simptome - P1 P1 P2 E - E P1 P1
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
IX. ÎNEC/IMERSIE ÎN APĂ EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
X. Codul roşu
- mai multe victime, imersie în apă sau dispărute E P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- imersie în apă confirmată, inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- imersie în apă cu dificultăţi în respiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- victimă aflată încă în apă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- pacient cu imersie în apă mai mult de un minut E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- accident prin săritură în apă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- leziune extinsă şi imersie în apă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de hipotermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- dezorientat/confuz, fară dificultăţi în respiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- tusă severă posibilă aspiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
XI. Codul galben
- pacient conştient fară dificultate în respiraţie - P1 P1 P2 E E E P1 P1
- leziuni aparente minore - P1 P1 P2 E E E P1 P1
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XII. ACCIDENTE DE SCUFUNDARE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XIII. Codul roşu
- mai multe victime, imersie, rănite sau dispărute P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- victimă aflată încă în apă P1 P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- inconştient după scufundare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- tegumente reci şi umede, aproape sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- confuz sau agitat după scufundare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- paralizie sau ameţeli în diferite părţi ale corpului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- leziuni extinse vizibile E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de hipotermie moderată sau severă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- toate simptomele apar în primele 24 h de la scufundare (diferite niveluri de conştienţă, paralizii, alte simptome neurologice, dureri, simptome legate de tegumente) - P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
XIV. Codul galben
- tusă severă după scufundare, hipotermie uşoară - P1 P2 P1 - E E E E
XV. Codul verde
- pacient conştient fară dificultăţi în respiraţie sau alte simptome - E P1 P2 - E E E E
- leziuni minore după scufundare - P1 P1 P2 - E E E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XVI. MUŞCĂTURI DE ANIMALE/ÎNŢEPĂTURI DE INSECTE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XVII. Codul roşu
- inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- dificultăţi în respiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- tegumente palide şi umede, aproape sincopa E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- muşcătură de viperă cu simptome generale E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- muşcătură de viperă la copil mic E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- hemoragie necontrolată după muşcătură E P1 P3 P2 P1 P1-E P1 E
- înţepătură de insecte în gura sau gâtul unui copil E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XVIII. Codul galben
- muşcătură de viperă fără simptome generale - P1 P3 P1 P2 E E E E
- înţepătură de insectă de peste o ora cu simptome generale fără semene de şoc - P1 P1 P1 P2 E E E E
- muşcătură de animal în regiunea feţei sau gâtului fără afectarea respiraţiei sau a stării de conştienţă - P1 P3 P2 P1 E E P1 E
- hemoragie controlată după muşcătură - P1 P1 P2 P3 E E P1 E
XIX. Codul verde
- înţepătură de insectă de peste o ora fară simptome generale - E P2 P3 E - P1 E E
- înţepătură cu reacţie locală puternică fără reacţie generală - P1 P2 P3 E - P1 E E
- muşcătură de animal cu leziune tegumentară - P1 P1 E E - P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
7. CĂDERI ŞI ALTE ACCIDENTE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XX. COD ROŞU
- Susp. Mai multe victime grave P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- Susp. Inconştient în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Greutate la respiraţie în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Starea de conştienţă în deteriorare sau starea de obnubilare prelungită E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Paralizie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Paloare, transpiraţii, aproape inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Sângerare necontrolabilă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Strivire sau leziuni penetrant la nivelul: capului, a gâtului, a abdomenului sau a coapsei. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Leziuni semnificative la nivelul a două sau mai multor părţi ale corpului. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Fractura de femur sau multiple fracturi deasupra nivelului mâinii sau al piciorului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Extremitate smulsă deasupra nivelului degetelor. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Pacient carcerat, blocat etc. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Cădere de peste 4 metri fără alte criterii de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Susp. De traumatism prin energie mare, informaţii neclare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Dureri precordiale pre-existente, ameţeli acute, cefalee, diabet E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Dureri mari (fără alte criterii de urgenţă) E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
XXI. COD GALBEN
- O singură fractură sub genunchi - P1 P1 E E E E P1 E
- Fractura antebraţului - P1 P1 E E E E P1 E
- Susp. Fractura col de femur - P1 P1 P2 E E E P1 E
- Sângerare controlată - P1 P1 P2 E E E P1 E
- Cădere de la 3-4 metri (fară alte criterii de urgenţă) - P1 P1 P2 E E E P1 E
- Dureri moderate (fără alte criterii de urgenţă) - P1 P1 P2 E E E P1 E
XXII. COD VERDE
- Cădere sub 3 metri (fără alte criterii de urgenţă) - P1 P1 E E - E P1 E
- Plăgi şi contuzii, leziuni minore - P1 P1 E E - E P1 E
- Implicat în accident, fără simptome - P1 P1 E E - E P1 E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XXIII. INTOXICAŢII, COPII EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXIV. COD ROŞU
- Inconştient în urma intoxicării E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Dificultăţi în respiraţii relatate la intoxicaţia E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Ingerarea unor doze periculoase cu simptome precoce E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Greutate în deglutiţie în urmă intoxicaţiei E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Paloare, transpiraţii şi obnubilare E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Convulsii în urmă intoxicaţiei E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Informaţii neclare despre substanţe şi simptome E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
XXV. COD GALBEN
- Ingestia recentă a unor doze periculoase, fără alte criterii de urgenţă E P1 P3 P1 P2 P1-E E E E
- Alcaloid sau acid în gură, fără alte criterii de urgenţă E P1 P3 P1 P2 P1-E E E E
- Ingestie de derivate petroliere cu simptome minore E P1 P2 P1 E E E E E
- Ingestie de nicotină fară alte criterii de urgenţă E P1 P2 P1 E E E E E
XXVI. COD VERDE
- Ingerarea unor doze subtoxice a unor substanţe periculoase E E P1 P2 E E P3 E E
- Ingerarea de derivate petroliere fără alte criterii de urgenţă. E E P1 E E E P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XXVII. LEZIUNI ALE CAPULUI FEŢEI ŞI ALE GÂTULUI EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXVIII. COD ROŞU
- Inconştient mai mult de 5 minute E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Dificultăţi în respiraţie în urmă unui traumatism cranian E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Nivelul conştienţei în scădere sau scăzut pentru o perioadă prelungită. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Pacient neliniştit, confuz, necontrolabil sau agresiv E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Trauma craniană şi convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Trauma craniană şi paralizie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Palid, transpirat, obnubilat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Strivire sau plagă penetrantă a feţei, mandibulei sau a gâtului. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Trauma craniană cu alte leziuni semnificative E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Pacient carcerat sau blocat E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Accident forestier E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Cădere peste 4 metrii fară alte criterii de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Suspect trauma indusă prin energie mare, informaţii neclare E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Pacient neajutorat, izolat, în risc de hipotermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Dureri intense nesuportabile. E P1 P3 P2 P1 P1-E E
XXIX. COD GALBEN
- A fost inconştient, acum mai bine E P1 P2 P1 E E E
- Leziuni faciale semnificative fară alte criterii de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Sângerare controlată E P1 P1 E E E E
- cădere 3-4 metri fară alte criterii de urgenţă E P1 P1 E E - E
- Dureri moderate fără alte criterii de urgenţă E P1 P1 E E - E
- Antecedente de dureri precordiale, ameţeli acute, cefalee, diabet E P1 P2 P1 E - E
XXX. COD VERDE
- Cădere de la 3 metri fără alte criterii de urgenţă - P1 P1 E - - E
- Plăgi, contuzii, leziuni minore - P1 P1 E - - E
- Implicat în accident fără semne sau leziuni - P1 P1 E - - E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XXXI. HIPO-HIPERTERMIA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXXII. COD ROŞU
- Dificultate în respiraţie cu hipotermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Neliniştit, confuz sau necooperant cu hipo-hipertermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Alte leziuni extinse cu hipotermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Susp. de hipotermie gravă, sub 32 grade E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Pacient slăbit cu susp. de hipertermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
XXXIII. COD GALBEN
- Susp. hipotermie moderată, fără alte criterii de urgenţă E P1 P2 P1 E E P2
- Susp. hipotermie moderată cu alte leziuni limitate E P1 P2 P1 E E P2
- Degerătură localizată E P1 P2 P1 - - P2
- Pacient altfel sănătos cu susp. de hipertermie E P1 P2 P1 - - P2
XXXIV. COD VERDE
- Hipotermie uşoară fară alte simptome - E P1 P2 - - E
- Expunere la căldură sau frig extreme dar pacientul este bine. - E P1 P2 - - E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
11. INCIDENT MAJOR EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXXV. COD ROŞU
- Incendiu - Explozie P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Prăbuşire de avion P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Accident de tren - tram. P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Accident rutier P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Dezastru natural P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Scăpări de gaze P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Accident naval P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Atac terorist, război P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Alte dezastre P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Posibile dezastre sau accidente în masă P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
12. LEZIUNI CHIMICE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXXVI. COD ROŞU
- Susp. multiple victime P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- Inconştient în urma leziunilor chimice E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Nivelul de conştienţă scăzut în urma accidentului chimic E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Greutate în respiraţie în urmă incidentului chimic E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Dificultate în respiraţie în urmă accidentului chimic E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Palid, transpirat, aproape inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Peste 15% suprafaţă leziuni cu subst. corosivă la adult E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Peste 10% leziuni cu subst. corosivă la copii E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Ingestie de subst. alcaloidă la copii E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Susup. de leziuni grave. Nu avem informaţii clare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Incident major P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- Scăpări de gaze sau pericol de explozie în zonă populată P1 P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Accident cu subst. hazardoase implicate P1 P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Ingestie de substanţe caustice, antigel, organofosforice E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
II. COD GALBEN
- Leziune caustică la nivelul gurii la adult, fără alte criterii de urgenţă, vorbeşte clar nerăguşit. E P1 P2 P1 E E E E E
- Sub 15% arsuri sau leziuni corosive la adult, fără alte criterii de urgenţă, fără cap/faţă E P1 P2 P1 E E E P1 P1
- Sub 10% arsuri sau leziuni corosive la copil, fără alte criterii de urgenţă fără cap/faţă E P1 P2 P1 E E E P1 P1
- Leziune corosivă oculară E P1 P2 P1 E E E E E
- Ingestie de derivate petroliere fără alte semne de urgenţă E P1 P2 P1 E E E E E
- Inhalare de gaze sau de subst. chimice fără alte criterii de urgenţă E P1 P2 P1 E E E P1 P1
- Poliţia, Pompierii cer sprijin logistic fără a se ştie dacă sunt victime E P1 P2 P2 P1 E E - -
XXXVII. COD VERDE
- Leziuni minore prin corosive - E P1 E - - E E E
- Implicat în accident, fără alte simptome, semne - E P1 E - - E E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
13. ACCIDENT RUTIER EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXXVIII. COD ROŞU
- Susp. multiple victime cu leziuni serioase P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- Inconştient în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Dispnee în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Stare de conştienţă în scădere sau obnubilare prelungită. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Traumă craniană cu nelinişte, agresiv sau convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Palid, transpirat obnubilat. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Paralizie în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Strivire sau leziuni penetrante la nivelul capului, al gâtului, al toracelui, al abdomenului sau al coapsei. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Leziuni semnificative la nivelul unei sau mai multor părţi ale corpului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Fractura de femur, sau multiple fracturi deasupra nivelului mâinii sau a piciorului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Victima blocată E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Susp. traumă prin energie mare, informaţii neclare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Accident cu substanţe chimice periculoase E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Dureri precordiale, ameţeli, cefalee, diabet preexistente E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- A fost inconştient dar acum este bine şi fară alte criterii de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Durere intensă fără alte criterii aparente de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
XXXIX. COD GALBEN (PACIENTUL SE AFLĂ LA DISPENSAR sau într-o instituţie medicală)
- Fractură izolată a antebraţului sau sub niv. genunchiului fără alte leziuni. Situaţia confirmată de persoana autorizată E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Susup. fractură col de femur E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Leziuni faciale minore fară alte criterii de urgenţă E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Sângerare controlată fără alte criterii de urgenţă. Situaţia confirmată de persoană autorizată E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Durere moderată fără alte criterii de urgenţă E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Poliţia, Pompierii cer sprijin fară a se ştie dacă sunt victime, DISTANŢA MICĂ permite cererea unui sprijin rapid. E P1 P1 P2 E - E P1 E
XL. COD VERDE (Pacientul se află la dispensar sau văzut deja de medic)
- Plăgi, contuzii, leziuni minore (confirmat de medic sau personal sanitar calificat) E P1 P1 E E - E P1 E
- Implicat în accident fară alte simptome sau semne E P1 P1 E E - E P1 E
- Implicat în accident în ultimele 24 ore, acum acuză dureri sau vrea să fie consultat de medic E E P1 E E - E P1 E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
14. VIOLENŢĂ; AGRESIUNE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XLI. COD ROŞU
- suspect de afecţiuni severe E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- inconştient după violenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Dispnee după violenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- nivel scăzut al stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni la nivelul extremităţii cervico-cefalice, pacient agresiv sau calm E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni la nivelul capului şi convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- paralizie după violenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- sângerare incontrolabilă sau paloare, transpiraţii, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni penetrante sau prin compresiune la nivelul capului, gâtului, toracelui, abdomenului, coapsei E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni semnificative în două sau mai multe locuri ale corpului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni severe suspecte, informaţii neclare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
XLII. CODUL GALBEN
- leziuni faciale fără alte criterii de urgentă E P1 P1 P2 E E E P1 E
- leziuni produse prin înjunghiere, armă de foc sau prin compresiune sub nivelul cotului sau treimea superioară a gambei E P1 P3 P1 P2 E E P1 E
- fracturi ale membrelor superioare sau fracturi sub nivelul genunchiului (o singură fractură) E P1 P1 P2 E E E P1 E
- leziuni minore cauzate de arme E P1 P1 P2 E E E P1 E
- pacientul a fost inconştient, îşi revine treptat E P1 P3 P2 P1 E E P1 E
- sângerare controlată (fără alte criterii de urgenţă) E P1 P2 P1 E E E P1 E
- durere severă E P1 P3 P2 P1 E E P1 E
- victimă a abuzului sexual (fără alte criterii de urgenţă) E P1 P3 P1 P2 E E P1 E
- victimă a violenţei cu reacţie psihică acută E P1 P2 P1 E E E P1 E
- asistenţă la cererea poliţiei E P1 P3 P2 P1 E E P1 E
XLIII. CODUL VERDE
- leziuni minore neproduse de arme - E P1 P2 E - E P1 E
- victimă a violenţei, nu sunt leziuni evidente, fără reacţie psihică - E P1 P2 E - E P1 E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
15. ALERGII EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XLIV. CODUL ROŞU
- inconştient după reacţia alergică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- reacţie alergică imediată cu dificultăţi respiratorii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- reacţie alergică, dificultăţi la vorbire şi deglutiţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- reacţie alergică, edem glotic E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- rece şi transpirat, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- simptome imediate, antecedente de şoc anafilactic E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XLV. CODUL GALBEN
- reacţie acută, fără afectarea respiraţiei sau a stării de conştienţă E P1 P2 P1 E E E E E
- antecedente de şoc anafilactic, expunere fără simptome E P1 P2 P1 E E E E E
XLVI. CODUL VERDE
- prurit şi eritem - E P3 P2 - - P1 E E
- reacţie alergică cu durată mai mare de 30 min după expunere - E P3 P2 E - P1 E E
- îngrijorare în privinţa reacţiei alergice, fără simptome în prezent - E P3 P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
16. SINCOPA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XLVII. CODUL ROŞU
- Inconştient, obnubilat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- inconştient, respiraţie anormală E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- căderea nivelului de conştienţă sau prelungirea perioadei cu nivel scăzut al conştienţei E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- antecedente neclare de boală sau inconştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- aproape de sincopă, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee intensă acută anormală, pierderea stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cunoscut aflat în stare de inconştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sângerare nedatorată unui traumatism, pierderea stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XLVIII. CODUL GALBEN
- Paralizie, slăbiciune sau dificultăţi de vorbire, trezibil E P1 P2 P1 E E E E E
- episoade severe sincopale în ultimele 24 h, trezibil momentan şi fără alte simptome E P1 P2 P1 E E E E E
- pierderea pasageră a nivelului de conştienţă după traumatism cranian E P1 P2 P1 E E E E E
- pierderea pasageră a nivelului de conştienţă şi suspect de ingestie de droguri/alcool E P1 P2 P1 E E E E E
- suspect de convulsii febrile, recuperează, E P1 P2 P1 E E E E E
- pierdere pasageră a stării de conştienţă cu dureri toracice sau palpitaţii, în revenire E P1 P2 P1 E E E E E
XLIX. CODUL VERDE
- lipotimie, bine acum - E P3 P2 - - P1 E E
- suspect sincopă la NTG, acum bine - E P3 P2 - - P1 E E
- aproape de sincopă, bine acum - E P3 P2 - - P1 E E
- cunoscut epileptic, tendinţă la sincopă, recuperează - P1 P1 P2 - - P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
17. SÂNGERAREA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
L. CODUL ROŞU
- inconştient şi sângerează, cauză netraumatică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee şi sângerare, de cauză nontraumatică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- aproape de sincopă, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- hematemeză, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- scaune închise la culoare şi tare, pacient transpirat, palid E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sarcină mai mare de 20 de săptămâni, sângerare semnificativă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sarcină mai mare de 20 de săptămâni, sângerare (cantităţi mici sau mari însoţite de durere) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sângerare masivă necontrolată. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LI. CODUL GALBEN
- sângerare limitată necontrolată - P1 P1 P2 E E E E E
- hematemeză, fără semn de şoc - P1 P2 P1 E E E E E
- scaune tari, închise la culoare - E P2 E - - P1 E E
- sarcină mai mare de 20 de săptămâni, sângerare minoră - E P1 P2 - - P1 E E
- sângerare vaginală, mai mult de trei tampoane/oră, fără semne de şoc - E P1 P2 - - E E E
- hemoragie nazală incontrolabilă - E P2 E - - P1 E E
LII. CODUL VERDE
- sarcină sub 20 de săptămâni, sângerare, dureri asemănătoare celor menstruale - - E E - P1 E E
- fără sarcină, sângerare vaginală anormală, altfel bine - - E E - P1 E E
- hematurie - - E E - P1 E E
- epistaxis minor - - E E - P1 E E
- sângerări repetate la pacienţi aflaţi sub tratament cu anticoagulante, altfel bine - - E E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
18. DURERI TORACICE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LIII. CODUL ROŞU
- inconştient după durere toracică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee şi durere toracică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere toracică tipică în infarctul de miocard E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere toracică, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere toracică aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- suspectarea unor probleme cardiace severe, persoana care face apelul nu se află lângă pacient E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LIV. CODUL GALBEN sau roşu (se evaluează individual)
- durere toracică, greaţă E P1 P3 P2 P1 E E E E
- durere toracică, tahicardie E P1 P3 P2 P1 E E E E
- durere toracică, atipică IM, în plină sănătate E P1 P3 P2 P1 E E E E
- antecedente de angină, efect pe termen scurt la NTG E P1 P3 P1 P2 E E E E
- debut brusc de tahicardie, fără dureri toracice E P1 P3 P2 P1 E E E E
LV. CODUL VERDE
- durere la respiraţie sau exerciţii, în plină sănătate - E P3 P2 E - P1 E E
- aritmie cardiacă, simte că se pierd bătăi ale inimii, altfel bine - E P3 P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
19. DIABET ZAHARAT EPA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LVI. CODUL ROŞU
- cunoscut diabetic aflat în stare de inconştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cunoscut, dispneeic E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cunoscut, prezintă convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cunoscut cu dureri toracice severe E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LVII. CODUL GALBEN sau roşu (se evaluează individual)
- nivel scăzut al stării de conştienţă, incapabil de a ingera lichide E P1 P3 P2 P1 E E E E
- palid, transpirat, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 E E E E
- comportament anormal sau neobişnuit E P1 P3 P1 E E P2 E E
- cunoscut diabetic, 55 obosit sau starea generală evident alterată E P1 E P1 P2 E P3 E E
- diabetic aflat pe tratament cu tablete, cu nivel scăzut al glicemiei, recuperează E P1 E P1 E - P2 E E
- temperatură sau alte simptome generale (întotdeauna cod galben decât dacă se suspicionează infarct) E P1 E P2 E - P1 E E
LVIII. CODUL VERDE
- temperatură, fără alte simptome generale, - - E P2 E - P1 E E
- infecţie localizată, fără alte simptome generale - - E P2 E - P1 E E
- pacient cunoscut cu nivel crescut al glicemiei, fără simptome - - E P2 E - P1 E E
- pacient diabetic, insulino-dependent, alert după ingerare de zahăr - - E P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
20. TEMPERATURĂ EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LIX. CODUL ROŞU
- inconştient, temperatură crescută E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient slăbit, temperatură şi dispnee marcată - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- motiv pentru a suspectarea unei stări septice sau meningită - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient slăbit, temperatură, dificultăţi la deglutiţie şi sialoree (suspect epiglotită) - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LX. CODUL GALBEN
- temperatură, pacient cu răspuns imunitar deficitar - - E P2 E - P1 E E
- pacient slăbit cu temperatură şi simptome neclare - - E P2 E - P1 E E
- pacient diabetic cu temperatură - - E P2 E - P1 E E
LXI. CODUL VERDE
- gripă sau răceală - - E E - - P1 E E
- roşu în gât, altfel bine - - E E - - P1 E E
- temperatură, altfel bine - - E E - - P1 E E
- tuse, altfel bine - - E E - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
21. OBSTETRICĂ/GINECOLOGIE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXII. CODUL ROŞU
- pacientă inconştientă cu probleme ginecologice/obstetrice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee, probleme ginecologice/obstetrice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere acută abdominală, palid, transpirat, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sângerare, paloare, transpiraţie sau aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacientă însărcinată, traumatism abdominal, contracţii sau sângerare E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sângerare majoră, sarcină mai mare de 20 de săptămâni E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- contracţii puternice între săpt. 20- 36 de sarcină E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere şi sângerare (în cantităţi mici sau mari) după săpt. 20 de sarcină E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii în timpul sarcinii - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXIII. CODUL GALBEN
- durere severă, pacientă slăbită (nu este însărcinată) - P1 P3 P2 P1 E E E E
- traumatism abdominal în sarcină, fără contracţii sau sângerare, pacienta nu prezintă alte probleme vitale - P1 P3 P1 P2 E E E E
- durere abdominală moderată la pacientă cu peste 20 săptămâni de sarcină - E E P2 E E P1 E E
- sângerare minimă, sarcină peste 20 de săptămâni - E P3 P2 - E P1 E E
- preeclampsie în antecedente, cefalee - P1 P3 P1 E E P2 E E
- sângerare mai mare de trei tampoane/oră, altfel bine şi nu prezintă semne de soc - - P2 E E E P1 E E
LXIV. CODUL VERDE
- sângerare minoră, la sarcină mai mică de 20 de săpt. - - P2 E - - P1 E E
- crampe menstruale, sarcină mai mică de 20 de săpt. - - P2 E - - P1 E E
- dureri abdominale şi temperatură, fără sarcină, fără slăbiciuni - - E P2 - - P1 E E
- dureri nespecificate, fără sarcină, fără slăbiciune - - E P2 - - P1 E E
- dureri neobişnuite, fără sarcină, fără slăbiciune - - E P2 - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
22. AVC (APOPLEXIE) EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXV. CODUL ROŞU
- inconştient, suspect de AVC E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee suspect AVC E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii prezente, suspect AVC E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- inconştient mai mult de 20 min. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- perioadă lungă cu nivel scăzut al conştienţei, simptomele apoplexiei E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee bruscă, intensă (violentă) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- traumatism cranian recent, simptome de apoplexie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXVI. CODUL GALBEN
- hemiplegie, altfel fără probleme - P1 P2 P1 E E P3 E E
- slăbiciune bruscă şi amorţeală la nivelul membrelor superioare şi inferioare - P1 P2 P1 E E P3 E E
- dificultăţi acute în vorbire - P1 P2 P1 E E P3 E E
- diabetic şi simptomele apoplexiei - P1 P2 P1 E E P3 E E
- AVC, pacienţi internaţi la azile de bătrâni - E P2 P1 E E P3 E E
LXVII. CODUL VERDE
- paralizie după semne de AVC, recuperare rapidă - P1 P2 P1 E E P3 E E
- paralizie după semne de AVC recuperat acum - P1 P2 P1 E E P3 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
23. CEFALEE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXVIII. CODUL ROŞU
- pacient inconştient cu cefalee care a precedat starea de inconştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee şi dispnee marcată E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee şi scăderea nivelului de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee intensă cu paralizie sau dificultăţi de vorbire E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee şi temperatură mare, redoare de ceafă, slăbiciune, posibil eritem E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee severă şi convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXIX. CODUL GALBEN
- cefalee intensă acută, descris ca o durere nemaiavută până acum - E E P2 E - P1 E E
- cefalee cu intensitate crescândă la mai puţin de 12 ore de la producerea leziunii la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebral, fără alte criterii de urgenta. - P1 P3 P2 P1 - E E E
- sarcină cu creşterea în intensitate a cefaleei fără alte criterii de urgenta - E P2 P1 E - P3 E E
- pacient cu operaţie de şunt, cefalee agravată, fără alte criterii de urgenta - E P2 P1 E - P3 E E
- pacient slăbit, cefalee neclară - E E P2 E - P1 E E
LXX. CODUL VERDE
- creştere în intensitate a cefaleei, la mai mult de 12 ore de la producerea leziunii traumatice - - E P2 - - P1 E E
- antecedente de migrenă, cefalee cefalee tipică de migrenă - - E P2 - - P1 E E
- cefalee (concomitent simptome moderate de greaţă, sensibilitate la sunet şi lumină) - - E P2 - - P1 E E
- cefalee fără alte simptome - - E P2 - - P1 E E
- suspect sinuzită - - E P2 - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
24. CONVULSII EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXI. CODUL ROŞU
- nu respiră normal după convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii pentru prima oară, inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii în derulare, mai mult de 5 min. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient obnubilat între convulsii frecvente E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- obnubilat 20 de min. După convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- însărcinată cu convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cu convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii după leziune craniană recentă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii în derulare, concomitent supradoză de medicamente E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii în derulare, concomitent abuz de narcotice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- eritem, febră şi convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXXII. CODUL GALBEN
- trezibil după 20 min. După convulsii E P1 P2 P1 E E E E E
- recuperează după convulsii E P1 P2 P1 E E E E E
- convulsii, concomitent abuz îndelungat de alcool E P1 P2 P1 E E E E E
LXXIII. CODUL VERDE
- antecedente de epilepsie, recuperare din criza epileptică - P1 P2 P1 E - P3 E E
- copil sub şase ani, antecedente de convulsii febrile, recuperează - P1 P P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
25. DURERI ABDOMINALE SAU DE SPATE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXIV. CODUL ROŞU
- inconştient după criză de dureri abdominale sau de spate E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee cu durere abdominală sau de spate - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- aproape sincopă, nivel scăzut de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere intensă abdominală sau de spate, palid şi transpirat sau aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient peste 50 de ani cu debut brusc E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- vomită sânge, palid şi transpirat sau aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- scaune tari şi închise la culoare, palid şi transpirat sau aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- femeie, însărcinată cu dureri abdominale acute, în flancul inferior E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- palid şi transpirat sau aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXXV. CODUL GALBEN
- dureri puternice suportabile fără alte criterii de urgenta - E P3 P2 E - P1 E E
- dureri constrictive în flancul sau în regiunea lombară, nevoie de a se mişca - E P3 P2 E - P1 E E
- vosminte ca zaţul de cafea - P1 P2 P1 E E E E E
- femeie, însărcinată, cu dureri acute abdominale în flancul inferior, fără sângerare - P1 P2 P1 E E E E E
LXXVI. CODUL VERDE
- durere nespecifică, altfel bine - E P3 P2 - - P1 E E
- diaree şi vomă, altfel bine - - P3 P2 - - P1 E E
- suspect apendicită, altfel bine - E P3 P2 - - P1 E E
- dureri în regiunea abdominală inferioară la bărbat, probleme la urinare - - P3 P2 - - P1 E E
- temperatură, dureri de spate în zona inferioară - - P3 P2 - - P1 E E
- dureri abdominale care durează mai mult de o zi, nu se deteriorează - - P3 P2 - - P1 E E
- dureri constrictive în abdomen, constipaţie - - P3 P2 - - P1 E E
- dureri de spate - - P3 P2 - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
27. PSIHIATRIE/SUICID EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXVII. CODUL ROŞU
- inconştient după tentativă violentă de suicid E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- inconştient, obnubilat după supradoză/intoxicaţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispneea (fără suspiciune de hiperventilaţie) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cel care sună sau aparţinătorii se simt ameninţaţi de pacient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- tentativă serioasă cu violenţă de suicid E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- supradoză/intoxicaţie sau simptome serioase E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXXVIII. CODUL GALBEN
- confuzie instalată brusc şi comportament anormal fără funcţii vitale afectate cu starea de conştienţă păstrată E P1 P3 P1 E E P2 P1 E
- zgârieturi la nivelul încheieturii mâinii, sângerare controlabilă E P1 P1 P2 E E E P1 E
- ameninţare serioasă de suicid E P1 P2 P1 P1 E P1 P1 P1
- posibilă supradoză/intoxicaţie fără simptomatologie care denotă ameninţare de funcţii vitale E P1 P3 P1 P2 E E E E
- delirium tremens E E P3 P1 E E P2 E E
- apel la cererea poliţiei/fără persoane în pericol vital E P1 P2 P1 E E E - E
- pacientul doreşte să vorbească cu un medic E P1 E P1 P1 E P1 E E
LXXIX. CODUL VERDE
- antecedente de boală mintală (problema pentru care se solicită este cunoscută şi corespunde antecedentelor) - E P2 P3 E - P1 E E
- gânduri de suicid E P1 P3 P1 P2 E E P1 E
- pacient deprimat, fără intenţii de suicid - E P3 P2 - - P1 E E
- ingestie de substanţe toxice, în doză minimală - P1 P1 P2 E - E E E
- simptome de abstinenţă (sevraj) - E P2 P1 E - P3 E E
- atac brusc de agitaţie motorie cu sau fără dificultăţi respiratorii - P1 P2 P1 E - E P1 E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
28. DISPNEE (DIFICULTĂŢI DE RESPIRAŢIE) EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXX. CODUL ROŞU
- inconştient nu respiră normal E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient slăbit, dispnee E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- palid şi slăbit, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee, dureri toracice constrictive E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- ciză de astm, nu se îmbunătăţeşte starea cu medicaţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee, nu poate vorbi coerent E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- copil sub 12 ani, în poziţie şezândă, cianotic E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- slăbit, pacient febril cu dificultăţi la înghiţire sialoree (suspect epiglotită) - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- suspect de corp străin în gât, nu poate vorbi, tuşeşte sau plânge E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- leziuni la nivelul toracelui şi dispnee E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee moderată - persoană care a născut recent, fractură recentă, membru cu aparat gipsat, spitalizare recentă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXXXI. CODUL GALBEN
- dispnee, fără motiv clar, fără cianoza, transpiraţii etc. - E P3 P2 - - P1 E E
- dispnee, altfel bine - E P3 P2 - - P1 E E
- sughiţ, tuse uscată, altfel bine - E P3 P2 - - P1 E E
- suspect corp străin în gât, poate vorbi, tuşeşte şi/sau plânge - E P3 P2 - - P1 E E
LXXXII. CODUL VERDE
- temperatură, tuse, spută de culoare verde-gălbuie - - E P2 - - P1 E E
- parestezii sau amorţeală în jurul gurii şi a degetelor - E P3 P2 E - P1 E E
- tuse, altfel bine - - - E - - P1 E E
- suspect corp străin în gât, fără dificultăţi respiratorii acum - P1 P2 E E E P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
29. STARE DE EBRIETATE/INTOXICAŢIE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXXIII. CODUL ROŞU
- inconştient, obnubilat după stare de ebrietate/intoxicaţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dificultăţi respiratorii după stare de ebrietate/intoxicaţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- persoana care face apelul/aparţinătorii se simt ameninţaţi E P1 P3 P1 P2 P1-E E P1 P1
- supradoză/intoxicaţie şi simptome critice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- palid şi transpirat aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii care durează mai mult de 5 min E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cocaină sau crack cu dureri toracice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- intoxicaţie şi suspicionarea unor leziuni serioase (în special leziuni ale capului) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXXXIV. CODUL GALBEN
- posibilă supradoză/intoxicaţie fără simptome critice/funcţii vitale ameninţate E P1 P2 P1 E E E E E
- delirium tremens E E P3 P1 E E P2 E E
- convulsii, terminate acum E P1 P2 P1 E E E E E
- apel la cererea poliţiei E P1 P1 P2 E E E E E
LXXXV. CODUL VERDE
- ingestia de substanţă periculoasă în cantităţi mici fără semne sau simptome - P1 P1 P2 E - E E E
- simptome de sevraj - E P3 P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
30. COPIL BOLNAV EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXXVI. CODUL ROŞU
- inconştient, obnubilat (fără convulsii febrile) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- nu respiră E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- copil slăbit cu dispnee E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- suspiciune de corp străin în gât, nu poate vorbi sau plânge E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- slăbit, copil febril, dificultăţi la deglutiţie, sialoree (posibil epiglotită) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- copil slăbit şi iritabil, febră (meningită sau septicemieş) - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii în derulare care durează mai mult de 5 min. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient obnubilat după 20 de minute, sau se suspectează convulsii febrile E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXXXVII. CODUL GALBEN
- dispnee, dar în general bine - E P3 P2 E E P1 E E
- copil agitat, cu temperatură - E P3 P2 E E P1 E E
- copil slăbit, cu debut rapid al bolii - P1 P3 P1 E E P2 E E
- copil slăbit, simptome neclare - P1 P3 P1 E E P2 E E
- convulsii instalate pentru prima oară, acum trezit - P1 P3 P2 E E P1 E E
- temperatură înaltă (peste 40grade) la un copil mai mic de 2 luni (poate fi încadrat şi sub roşu) - P1 P3 P2 P1 E P3 E E
- diabet şi temperatură (cu excepţia obişnuitei răceli) - E P3 P2 E E P1 E E
LXXXVIII. CODUL VERDE
- antecedente de convulsii febrile, trezit după o criză recentă - - P3 P1 E E P2 E E
- gât roşu, altfel bine - - E E - - P1 E E
- temperatură, altfel bine - - E E - - P1 E E
- tuse, altfel bine - - E E - - P1 E E
- simptomele unei răceli obişnuite - - E E - - P1 E E
- corp străin în nas sau ureche - - E E - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
31. URECHEA EPA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXXXIX. CODUL ROŞU
- inconştient, nu respiră normal E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- leziune la nivelul urechii, nivel al stării de conştienţă scăzut E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Ameţeală, nivel scăzut al stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Ameţeală, paralizie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Ameţeală, dureri toracice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Ameţeală, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XC. CODUL GALBEN
- leziuni majore în sau în jurul urechii fără un nivel scăzut al stării de conştienţă E P1 P1 P2 E - E E E
- scurgerea de lichid clar sau sânge din ureche după un traumatism cranian însă pacientul este conştient şi nu prezintă alte simptome sau probleme E P1 P3 P2 P1 - E E E
XCI. CODUL VERDE
- dureri în ureche - - E E - - P1 E E
- secreţii din ureche - - E - - - P1 E E
- leziuni minore la ureche - - E - - - P1 E E
- ameţeală trecătoare, fără alte simptome - - E - - - P1 E E
- suspect sindrom de hiperventilaţie - - E - - - P1 E E
- zgomote în urechi - - E - - - P1 E E
- corp străin în canalul auditiv - - E - - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
32. OCHIUL EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XCII. CODUL ROŞU
- inconştient după ce a acuzat probleme de vedere E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee şi tulburări ale vederii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- inconştient mai mult de 5 minute după producerea leziunii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- leziune a ochiului şi scăderea nivelului stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XCIII. CODUL GALBEN
- leziuni majore, izolate a ochiului, fără scăderea nivelului stării de conştienţă E P1 P2 P1 E E E E E
- leziuni corozive la ochi E P1 P2 P1 E E E E E
- dureri acute în ochi, pacient slăbit (glaucum acutş) E P1 P2 P1 E E E E E
- ingerare de metanol sau etilen glicol E P1 P2 P1 E E E E E
- tulburări de vedere, fără un motiv aparent E E P3 P2 E E P1 E E
XCIV. CODUL VERDE
- leziuni izolate minore - E P2 - - - P1 E E
- dureri acute în ochi, fără alte simptome - - P2 - - - P1 E E
- conjunctivită - lacrimare, usturime la nivelul ochilor - - P2 - - - P1 E E
- Ochi dureros după privirea unei operaţiuni de sudură, albeaţă - - P2 - - - P1 E E
P1 = Prioritate 1 în trimiterea echipajului respectiv
P1-S = Prioritate 1 în trimiterea echipajului respectiv în cazuri speciale justificate
P2 = Prioritate 2 în trimiterea echipajului respectiv în cazul în care nu există echipaje disponibile sau în apropriere din categoria P1, sau în cazul în care se trimit mai multe echipaje pe lângă cele din categoria P1
P3 = Prioritate 3 în trimiterea echipajului respectiv în cazul în care nu există echipaje disponibile sau în apropriere din categoria P1 şi P2, sau în cazul în care se trimit mai multe echipaje pe lângă cele din categoria P1 şi P2.
E = Astfel de echipaje se trimit ca excepţie în cazul în care se află în imediata vecinătate a cazului sau în cazul în care nu există alte echipaje disponibile.
Trimiterea lor nu exclude obligativitatea trimiterii unui echipaj de intervenţie adecvat cazului.

   
SECŢIUNEA a 4-a

  Asistenţa medicală privată de urgenţă

   Art. 101. - (1) Asistenţa medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească este asigurată de serviciile private de ambulanţă, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asigurătorul privat al acestuia sau la solicitarea directă a beneficiarului ori a oricărei alte persoane, cu consimţământul acestuia.
   (2) Personalul medical, precum şi personalul nemedical care participă la acordarea asistenţei medicale private de urgenţă în faza prespitalicească sunt pregătite în centre de formare acreditate şi autorizate de Ministerul Sănătăţii. Programele de formare prevăd condiţiile de certificare a personalului medical, necesităţile de formare continuă şi recertificarea acestuia.
   Art. 102. - (1) Asistenţa medicală privată de urgenţă în faza spitalicească este asigurată de spitalele private, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asigurătorul privat al acestuia sau la solicitarea directă a beneficiarului ori a aparţinătorilor acestuia. În cazul pacienţilor cu funcţiile vitale în pericol, spitalele private au obligaţia de a acorda gratuit primul ajutor, până la transferul acestora în condiţii de siguranţă la un spital public.
   (2) Asistenţa medicală privată de urgenţă este acordată de instituţii private, cu respectarea standardelor minime de calitate şi de operare impuse serviciilor publice de Ministerul Sănătăţii.
   (3) Asistenţa medicală privată de urgenţă include şi misiuni de ambulanţă aeriană asigurate în baza unor contracte cu beneficiarii sau cu asigurătorii privaţi ai acestora.
   Art. 103. - Publicitatea şi reclama pentru asistenţa medicală privată de urgenţă cu scop comercial vor specifica întotdeauna, în mod clar, că numerele de apel nu sunt gratuite şi că serviciile se prestează contra cost.

   
Punere în aplicare SECŢIUNEA a 4-a prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţiona... din 12/12/2008 :
Normele de aplicare în domeniul asistenţei medicale private de urgenţă
Art. 1. - (1) Acordarea asistenţei medicale private de urgenţă la nivel prespitalicesc se face de către serviciile de ambulanţă private non-profit, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) sunt apelate şi coordonate prin sistemul public de urgenţă 112
b) să participe la acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat sub monitorizarea şi coordonarea Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă în baza unor protocoale de colaborare semnate de Inspectorul şef al Inspectoratului şi de medicul şef SMURD şi avizate de Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
c) să existe aprobarea Ministerului Sănătăţii Publice precum şi a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
d) să afişeze numărul de apel unic de urgenţă 1-1-2.
(2) Fundaţiile şi asociaţiile non-profit ale firmelor cu capital privat nu pot desfăşura activităţile prevăzute la alin. (1).
(3) Serviciile de ambulanţă private comerciale pot acorda asistenţă medicală privată de urgenţă la nivel prespitalicesc, numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) sunt apelate la numerele proprii de apel, cu excepţia activităţilor de consultaţii şi transport contractate prin Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru Sănătate a căror coordonare se face doar prin 112 şi dispeceratul medical public sau a celui integrat.
b) să acţioneze exclusiv în baza unor contracte cu casele private de asigurări de sănătate precum şi în baza unor contracte individuale cu persoane fizice sau juridice sau la solicitarea directa a acestora efectuată la dispeceratul propriu al serviciului respectiv.
c) în cazul apelării serviciilor private comerciale pentru cazuri de urgenţă pentru care apelantul nu este dispus să achite costul solicitării, dispeceratul serviciului privat va prelua solicitarea integral împreună cu numărul de contact al apelantului şi va comunica solicitarea dispeceratului medical public sau celui integrat prin numărul de apel unic 112, informând apelantul de acest demers. La momentul preluării datelor de dispeceratul medical sau cel integrat prin 112, întreaga responsabilitate de rezolvare a cazului este preluată de serviciile publice.
d) dispeceratele proprii ale serviciilor private de ambulanţă să asigure înregistrarea apelurilor telefonice de urgenţă şi păstrarea înregistrărilor timp de cel puţin 3 luni de la data efectuării înregistrării. Implementarea acestei prevederi se aplică în cel mult 3 luni de la data publicării prezentului ordin.
e) să menţioneze în scris, imediat sub numărul de apel afişat lateral dreapta, lateral stânga şi pe uşă/uşile din spate următoarele: "Serviciu de ambulanţă privat. Pentru asistenţa publică de urgenţă sunaţi la 1-1-2". Textul trebuie să fie lizibil de la cel puţin 3 merti.
f) dacă utilizează reclame care determină informarea eronată a populaţiei cu privire la serviciile oferite şi la condiţiile de acordare, îi va fi retrasă autorizaţia de funcţionare temporar sau permanent.
(4) Serviciile de ambulanţă private comerciale, care nu afişează un număr de apel privat nu sunt obligate să afişeze, sub numărul de appel, fraza: "Serviciu de ambulanţă privat. Pentru asistenţa publică de urgenţă sunaţi la 1-1-2"
(5) Utilizarea unor reclame care sugerează că asistenţa de urgenţă este "gratuită" sau consultaţiile sunt "gratuite" este strict interzisă în cazul în care sunt prestate de către serviciile de ambulanţă private comerciale, servicii contractate cu Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru Sănătate sau cu casele private de asigurări pentru sănătate.
(6) Reclama pentru numerele de apel proprii trebuie să fie însoţită întotdeauna de expresia ca "numărul de apel şi prestarea serviciilor nu sunt gratuite". În cazul în care numărul de apel este gratuit în toate reţelele telefonice fixe şi mobile, se va menţiona doar faptul că prestarea serviciilor este contra cost.
Art. 2. - (1) În cazul consultaţiilor la domiciliu şi a activităţilor de transport contractate direct cu Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru Sănătate de către serviciile de ambulanţă private comerciale, trebuie respectate următoarele condiţii:
a) nu se pot deconta de la Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru Sănătate decât costurile legate de intervenţiile la care se deplasează în urma solicitării dispeceratelor medicale publice sau a celor integrate.
b) dispeceratele medicale publice precum şi cele integrate trimit echipajele de consultaţii sau cele de transport ale serviciilor de ambulanţă private comerciale la cazurile specifice, în baza unor protocoale de cooperare avizate de CJAS sau de CASMB şi de autorităţile de sănătate publică.
c) la trimiterea unui echipaj al unui serviciu de ambulanţă privat comercial, dispeceratul public are obligaţia să informeze apelantul de această măsură şi de faptul că intervenţia va fi asigurată gratuit, aceasta fiind decontată de către Casa de Asigurări de Sănătate.
d) să încheie un protocol de colaborare cu serviciul public de ambulanţă în structura căruia este dispeceratul medical sau cu instituţia sau instituţiile care răspunde de componenta medicală din cadrul dispeceratului integrat, prin care se stipulează resursele puse la dispoziţie de serviciul privat de ambulanţă şi amplasarea acestora.
e) dacă urmează a primi solicitări prin dispeceratul medical public sau prin dispeceratul integrat să asigure din fonduri proprii mijloacele de comunicaţii radio necesare pentru fiecare mijloc de intervenţie precum şi a mijloacelor necesare la nivelul dispeceratului, fiind interzisă conectarea acestora la frecvenţele de lucru ale serviciilor publice de urgenţă sau ale serviciilor private non-profit.
f) Serviciul de ambulanţă public în structura căruia se află dispeceratul medical sau responsabilul dispeceratului integrat informează lunar, în scris, CJAS sau CASMB de numărul intervenţiilor la care s-a deplasat fiecare serviciu de ambulanţă privat comercial menţionând datele de referinţă ale fiecărui caz.
(2) Serviciile private comerciale de ambulanţă pot avea zone arondate pe care le deservesc în baza protocoalelor de cooperare cu serviciile publice de ambulanţă astfel încât activitatea de consultaţii şi de transport sanitar din zonele arondate să fie asigurată integral sau parţial de serviciile private de ambulanţă coordonarea rămânând la nivelul dispeceratului medical public sau a celui integrat.
(3) Activităţile prestate de serviciile de ambulanţă private comerciale includ:
f) acordarea consultaţiilor de urgenţă la domiciliu
g) transportul sanitar
h) asistenţa medicală de urgenţă cu echipaje tip B1/B2 şi C, cu excepţia primului ajutor calificat.
(4) Spitalele publice pot contracta direct serviciile de ambulanţă private comerciale pentru transportul sanitar nemedicalizat prin licitaţie, în condiţiile legii şi numai dacă costul oferit de serviciile private este sub costul oferit de serviciile publice, fiind strict interzisă orice creştere ulterioară a tarifelor fără o nouă procedură de licitaţie. În caz contrar spitalele publice vor solicita serviciile publice pentru efectuarea transporturilor, cele din urmă putând apela la cele private în cazul lipsei de resurse.
Art. 3. - (1) Personalul care participă la acordarea asistenţei medicale private de urgenţă prespitalicească este format din aceleaşi categorii cu cele prevăzute în sistemul public, cu excepţia medicilor rezidenţi care nu au dreptul să activeze în cadrul serviciilor private de ambulanţă, pe întreaga durată a rezidenţiatului.
(2) Serviciile de ambulanţă private care au rezidenţi activând în structura lor beneficiază de o perioadă de tranziţie de 6 luni începând cu data publicării prezentului ordin cu condiţia ca rezidenţii care activează în cadrul serviciilor respective să aibă acordul directorului sau a coordonatorului programului de rezidenţiat.
Art. 4. - (1) Serviciile de ambulanţă private, comerciale şi non-profit, au obligaţia să respecte reglementările prevăzute pentru serviciile publice în ceea ce priveşte formarea personalului şi competenţa necesară pentru fiecare categorie de activitate prestată, inclusiv pentru activităţile finanţate prin Casele de Asigurări private sau prin contractare directă cu persoanele fizice sau juridice.
(2) Serviciile de ambulanţă private, comerciale şi non-profit, au obligaţia să completeze fişele medicale prevăzute în art. 26 al anexei 2.
Art. 5. - În acordarea asistenţei medicale de urgenţă, a consultaţiilor la domiciliu şi în domeniul transportului sanitar, serviciile private respectă prevederile legale în vigoare aplicabile serviciilor publice în ce priveşte dotarea ambulanţelor cu echipamente, materiale sanitare şi medicamente.
Art. 6. - Coordonarea medicală în faza prespitalicească a asistenţei medicale private de urgenţă se face cu respectarea următoarelor condiţii:
a) serviciile private de ambulanţă au obligaţia să asigure un dispecerat propriu de recepţionare a apelurilor şi coordonare a activităţii proprii în domeniul asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească.
b) apelurile din dispeceratele serviciilor private de ambulanţă sunt înregistrate, digital sau magnetic, iar înregistrările sunt păstrate o perioadă minimă de 3 luni.
c) în cazul refuzului deplasării la un caz de urgenţă personalul din dispeceratul serviciului privat are obligaţia să alerteze dispeceratul medical public sau cel integrat prin 112 înaintea întreruperii legăturii telefonice cu apelantul.
d) în cazul serviciilor prestate de serviciile de ambulanţă private în baza unor contracte cu Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru Sănătate, respectiv consultaţiile la domiciliu şi transportul sanitar, ele vor fi coordonate prin dispeceratul medical public sau cel integrat în baza unor protocoale şi acorduri locale, regionale, judeţene sau municipale.
e) activitatea de acordare a asistenţei medicale de urgenţă şi prim ajutor calificat a serviciilor de ambulanţă private non-profit este coordonată integral prin dispeceratele publice medicale, ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă sau prin cele integrate.
Art. 7. - (1) La nivelul spitalelor private, asistenţa medicală de urgenţă se acordă în baza unor contracte directe cu pacienţii sau familiile acestora, în baza unor contracte colective cu firmele la care lucrează, în baza unor contracte cu casele private de asigurări şi/sau la solicitarea directă a pacientului sau al familiei acestuia.
(2) Spitalele private au obligaţia să informeze clienţii la momentul contractării de serviciile care pot fi prestate şi de orarul de lucru.
(3) Spitalele private au obligaţia să informeze clienţii de limitele pe care le au din punct de vedere al asigurării asistenţei medicale de urgenţă pentru diferite categorii de afecţiuni sfătuind pacientul sau familia acestuia să apeleze la o unitate sanitară publică sau privată care poate acorda asistenţa de urgenţă adecvată patologiei pacientului.
(4) Spitalele private care deţin servicii de urgenţă au obligaţia să stabilizeze oricare pacient sosit, indiferent de posibilitatea acestuia de a achita costurile aferente, până la transferul acestuia în siguranţă la o unitate publică.
(5) Neacordarea asistenţei medicale de urgenţă unui pacient fără posibilităţi de achitare a costurilor aferente stabilizării, aflat în stare critică, sau acuzând simptomatologia unei maladii acute care poate pune viaţa acestuia în pericol, atrage după sine retragerea imediată a autorizaţiei de funcţionare a spitalului respectiv şi interdicţia acordării asistenţei medicale de urgenţă în regim privat.
(6) Spitalele private care acordă asistenţa medicală de urgenţă în regim privat au obligaţia de a respecta prevederile legale aplicabile spitalelor publice în acest domeniu.
Art. 8. - Controlul calităţii în acordarea asistenţei medicale private de urgenţă este obligatoriu prin respectarea reglementărilor legale în vigoare în acest domeniu şi asigurarea mecanismelor şi procedurilor necesare asigurării calităţii şi monitorizarea activităţii cel puţin la nivelul mecanismelor prevăzute pentru serviciile publice de urgenţă.
Art. 9. - (1) Serviciile private de ambulanţă sunt acreditate de casele de asigurări de sănătate cu care au contracte şi autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice prin autorităţile de sănătate publică.
(2) Autorizarea unui serviciu privat de ambulanţă se face de către o comisie de specialitate numită de autoritate de sănătate publică, aprobată de ministerul sănătăţii publice, şi care are în componenţa ei cel puţin doi medici de urgenţă dintr-un judeţ, altul decât cel în care urmează să activeze serviciul care urmează a fi evaluat.
(3) Costurile de deplasare şi eventuală cazare a membrilor comisiei se suportă de serviciul privat care urmează a fi evaluat.
(4) Evaluarea în vederea autorizării include dar nu se limitează la:
a) inspecţia întregului parc de ambulanţe.
b) inspecţia dispeceratului.
c) verificarea structurii de personal şi a documentelor care atestă nivelul de pregătire a personalului.
(5) Autorizarea poate avea o valabilitate maximă de 3 ani.
(6) Nerespectarea prevederilor legale duce la neacordarea autorizaţiei de funcţionare sau la retragerea temporară sau permanentă a acesteia.
Art. 10. - Ministerul Sănătăţii Publice, direct sau prin Autorităţile de Sănătate Publică, poate inspecta şi controla activităţile desfăşurate de serviciile medicale private în domeniul asistenţei medicale de urgenţă, inclusiv prin acţiuni inopinate.

   
CAPITOLUL II

  Acordarea asistenţei publice medicale şi tehnice de urgenţă şi a primului ajutor calificat

   Art. 104. - Asistenţa publică de urgenţă prespitalicească este coordonată la nivel judeţean sau regional de dispeceratele medicale specializate, utilizând infrastructura Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu normele de aplicare a prezentei legi. În activitatea de dispecerizare se utilizează clasificarea unică a cazurilor de urgenţă, denumită index medical, şi setul de indicaţii şi planuri de acţiune şi coordonare asociate indexului medical şi specificului local, care sunt aprobate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
   Art. 105. - (1) Asistenţa publică de urgenţă prespitalicească se organizează la nivel rural, urban, judeţean/al municipiului Bucureşti şi regional.
   (2) Asistenţa publică de urgenţă prespitalicească se acordă la diferite niveluri de competenţă, începând cu primul ajutor calificat, asigurat de echipajele aflate la nivel rural, până la nivelul intervenţiei de salvare aeriană cu personal medical specializat, care operează la nivel regional.
   (3) Competenţele şi atribuţiile echipajelor publice de intervenţie de diferite niveluri în faza prespitalicească se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
   (4) Ministerele şi instituţiile cu reţele sanitare proprii pot avea în administrarea lor servicii proprii de ambulanţă, sub formă de proprietate publică sau privată a statului.
   (5) La nivel spitalicesc, asistenţa medicală de urgenţă se asigură în spitalele orăşeneşti, municipale, judeţene şi regionale şi ale municipiului Bucureşti, precum şi ale ministerelor şi instituţiilor publice cu reţele sanitare proprii.
   (6) În spitale pot opera unităţi proprii de transport sanitar medicalizat, pentru transportul interclinic al pacienţilor proprii, precum şi al nou-născuţilor aflaţi în stare critică. Modul de organizare şi funcţionare a acestor unităţi se va stabili prin normele de aplicare a prezentului titlu.
   (7) Primul ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă se acordă fără nicio discriminare legată de, dar nu limitată la, venituri, sex, vârstă, etnie, religie, cetăţenie sau apartenenţă politică, indiferent dacă pacientul are sau nu calitatea de asigurat medical.
   (8) Personalul medical şi cel paramedical instruit în primul ajutor calificat au obligaţia ca în afara programului, indiferent de loc, să acorde primul ajutor, spontan sau la cerere, persoanelor aflate în pericol vital, până la preluarea acestora de către un echipaj de intervenţie specializat.
   (9) Echipajele medicale publice de urgenţă, precum şi echipajele de prim ajutor calificat, în cazuri deosebite, pot acorda asistenţă de urgenţă şi în afara zonelor de responsabilitate, la solicitarea dispeceratelor de urgenţă.
   (10) Asistenţa medicală de urgenţă la spectacole în aer liber, festivaluri şi manifestări sportive se solicită obligatoriu de către organizator, pe baza unor contracte încheiate cu serviciile private sau publice de urgenţă prespitalicească. Autorităţile publice aprobă desfăşurarea acestor evenimente numai în cazul în care asistenţa medicală de urgenţă este asigurată în mod adecvat, conform normelor în vigoare.
   Art. 106. - (1) Serviciile publice de urgenţă prespitalicească nu pot fi subcontractate de serviciile private în vederea acoperirii lipsei de mijloace ale serviciilor private. Ele nu pot acorda prioritate clienţilor serviciilor private sau unor clienţi proprii şi nu pot rezerva echipaje de urgenţă pentru înlocuirea unor echipaje ale unor servicii private.
   (2) Societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au în proprietatea lor servicii private de ambulanţă nu pot acorda donaţii sau sponsorizări serviciilor publice de urgenţă prespitalicească.
   (3) Serviciile publice de urgenţă pot presta servicii contra cost unor societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, altele decât serviciile de ambulanţă private, cluburi sportive sau instituţii, în vederea asigurării asistenţei de urgenţă în cazul unor manifestări sportive sau de altă natură, pe durată limitată, cu condiţia ca personalul şi mijloacele folosite în asigurarea evenimentului să nu fie retrase din resursele necesare asigurării asistenţei de urgenţă a populaţiei în intervalul respectiv.
   Art. 107. - (1) Pentru realizarea managementului integrat al urgenţelor se creează o reţea regională de spitale, având un spital regional de urgenţă de gradul I şi, în judeţele arondate acestuia, spitale de urgenţă de gradul II sau III. În fiecare regiune va funcţiona minimum un spital de urgenţă de gradul II, într-un alt judeţ din afara centrului regional de gradul I.
   (2) Criteriile de clasificare a spitalelor de urgenţă locale şi judeţene, din punct de vedere al competenţelor şi resurselor materiale şi umane, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
   Art. 108. - (1) Spitalele regionale de urgenţă se înfiinţează în regiunile de dezvoltare socio-economică, având la bază resursele umane şi materiale aflate în centrele universitare tradiţionale.
   (2) În structura spitalelor regionale de urgenţă se află toate specialităţile chirurgicale şi medicale din structura spitalului judeţean din judeţul respectiv, precum şi infrastructura pentru investigaţii clinice şi paraclinice şi orice altă specialitate unică, cu caracter de urgenţă, aflată în afara structurii spitalului judeţean din judeţul respectiv.
   (3) Spitalele regionale şi judeţene de urgenţă au în structura lor unităţi de primire a urgenţelor.
   (4) Conducerea şi organizarea unităţilor de primire a urgenţelor se vor face conform normelor de aplicare a prezentului titlu.
   (5) Medicii şi asistenţii-şefi ai unităţilor de primire a urgenţelor nu pot fi sponsorizaţi şi/sau finanţaţi, direct sau indirect, pentru participare la conferinţe, congrese şi alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice şi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora şi nici de către firmele de aparatură medicală. În situaţii speciale, bine justificate, se pot obţine excepţii doar cu aprobarea Ministerului Sănătăţii.
   (6) Spitalele municipale şi orăşeneşti pot avea CPU sau camere de reanimare în zonele de recepţie a urgenţelor, acestea urmând a fi deservite de personalul de gardă din spital şi/sau de medici de urgenţă special angajaţi.
   (7) Spitalele regionale de urgenţă şi spitalele judeţene de urgenţă au în responsabilitate, prin unităţile de primire a urgenţelor, echipaje integrate publice de intervenţie prespitalicească terestră (SMURD), în colaborare cu structurile Ministerului Afacerilor Interne şi cu autorităţile publice locale, care sunt coordonate de dispeceratele Sistemului naţional unic pentru apelul de urgenţă.
   (8) Spitalele regionale de urgenţă au în responsabilitate echipaje integrate publice de salvare aeriană, respectând prevederile legale în vigoare.
   (9) Implementarea prevederilor alin. (7) şi (8) se realizează gradual, conform unui plan aprobat prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne, având la bază resursele materiale şi umane disponibile.
   (10) Arondarea judeţelor la centrele regionale se efectuează pe baza ordinului ministrului sănătăţii, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socio-economică din care fac parte, precum şi distanţele aeriene şi terestre dintre un spital judeţean şi un anumit centru regional.
   (11) În structura spitalelor regionale şi a spitalelor de urgenţă de gradele II şi III funcţionează unităţi de primire a urgenţelor, corespunzătoare nivelului centrului în care se află şi numărului cazurilor de urgenţă asistate anual.
   (12) Spitalele regionale de urgenţă au obligaţia de a monitoriza şi de a îndruma metodologic întreaga activitate de asistenţă medicală de urgenţă din regiunile pe care le deservesc.
   (13) Modalităţile de monitorizare şi îndrumare, precum şi modalităţile de colectare a datelor se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.
   Art. 109. - (1) Spitalele judeţene de urgenţă, precum şi spitalele regionale de urgenţă au obligaţia de a accepta transferul pacienţilor aflaţi în stare critică, dacă spitalul sau centrul unde se află pacientul respectiv nu are resursele umane şi/sau materiale necesare acordării asistenţei de urgenţă în mod corespunzător şi definitiv şi dacă transferul este necesar în vederea salvării vieţii pacientului.
   (2) Centrele şi spitalele locale de urgenţă, precum şi spitalele judeţene de urgenţă organizează transferul pacienţilor critici, în mod corespunzător, evitând întârzierile nejustificate, către un centru superior, dacă rezolvarea definitivă a cazului depăşeşte competenţele sau resursele spitalului în care se află aceştia.
   (3) Protocoalele de transfer interclinic al pacientului critic se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii. Spitalele regionale şi cele judeţene de urgenţă, precum şi spitalele de urgenţă din municipiul Bucureşti vor furniza dispeceratului de urgenţă, periodic sau la solicitare, datele necesare privind locurile şi resursele medicale disponibile pentru rezolvarea cazurilor de urgenţă.
   (4) Criteriile de internare de urgenţă a pacienţilor care sunt consultaţi şi asistaţi în UPU/CPU, precum şi criteriile de transfer de urgenţă către alte spitale vor fi stabilite prin normele de aplicare a prezentului titlu.

   
Punere în aplicare CAPITOLUL II prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţiona... din 12/12/2008 :
Normele de aplicare în domeniul primului ajutor de bază
şi primul ajutor calificat
Art. 1. - Acordarea primului ajutor de bază se face cu sau fără materiale sanitare de prim ajutor de către persoanele aflate la locul incidentului, respectând indicaţiile personalului de specialitate din dispeceratul de urgenţă până la sosirea echipajelor de intervenţie.
Art. 2. - În lipsa indicaţiilor de specialitate, persoanele aflate la locul incidentului acordă primul ajutor de bază conform cunoştinţelor dobândite în cadrul cursurilor de prim ajutor la care au participat.
Art. 3. - În cazul în care persoanele aflate la locul incidentului nu au cunoştinţele necesare acordării primului ajutor, şi nici nu pot obţine indicaţii de specialitate, ele acţionează pentru a îndepărta pericolul de victimă, sau, după caz, pentru a îndepărta victima de un pericol iminent şi pentru a asigura confortul victimei până la sosirea echipajelor de intervenţie, evitând efectuarea unor manevre care pot agrava situaţia pacientului.
Art. 4. - Persoanele aflate la locul unui accident rutier vor evita scoaterea victimelor din autovehiculele accidentate cu excepţia situaţiei în care există un pericol iminent de explozie, incendiu, înec sau prăbuşire care necesita evacuarea zonei înaintea sosirii echipajelor de intervenţie.
Art. 5. - Persoanele aflate la locul unui accident vor evita transportul accidentaţilor cu mijloace nemedicale cu excepţia situaţiei în care ele se află în zone izolate şi nu există posibilitatea de a accesa sistemul de urgenţă prin Numărul Unic de Apel 112 sau prin alte mijloace, sau, a situaţiei în care se impune evacuarea zonei în care se află accidentatul din cauza unui pericol iminent.
Art. 6. - Formarea în primul ajutor de bază se face în cadrul instituţiilor de învăţământ, a şcolilor de conducere auto, a agenţilor economici şi a instituţiilor şi organizaţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale care au această activitate în statutul lor.
Art. 7. - Formarea în domeniul primului ajutor de bază respectă prevederile şi protocoalele existente la nivel naţional şi european şi se va desfăşura teoretic şi practic.
Art. 8. - Furnizorii care desfăşoară cursuri de prim ajutor de bază au personal pregătit precum şi echipamentele şi materialele necesare efectuării cursurilor teoretice şi practice în acest domeniu.
Art. 9. - Formarea în primul ajutor de bază include cel puţin următoarele aspecte:
a) recunoaşterea urgenţelor cu risc vital, inclusiv a stopului cardio-respirator
b) accesarea şi activarea sistemului de urgenţă prin numărul de apel unic de urgenţă 112.
c) acordarea primului ajutor de bază până la sosirea echipajelor de intervenţie în următoarele situaţii: stop cardio-respirator, corpi străini în căile respiratorii, hemoragii, fracturi, plăgi, arsuri termice şi chimice inclusiv la nivelul ochilor, accidente rutiere, înec, electrocutare, alterarea stării de conştienţă la pacienţii cu respiraţie prezentă
d) facultativ cursurile de prim ajutor de bază pot include şi formarea în utilizarea defibrilatorului semi-automat.
Art. 10. - (1) Pe lângă defibrilatoarele semiautomate aflate în dotarea echipajelor de prim ajutor calificat şi a echipajelor de asistenţă medicală de urgenţă, în spaţiile publice şi instituţiile aglomerate pot exista programe de defibrilare semiautomată accesibile publicului cu condiţia ca în locaţiile respective să existe persoane instruite în utilizarea acestor defibrilatoare şi cel puţin o persoană să fie prezentă şi reperabilă permanent în aceste locaţii.
(2) Responsabilitatea programului prevăzut la alin. (1) este atribuită unei persoane desemnate în acest scop, care va duce la îndeplinire toate componentele programului de defibrilare.
Art. 11. - (1) Defibrilatoarele semiautomate pot exista şi la bordul aeronavelor şi navelor cu condiţia existenţei, la bordul navelor respective, a cel puţin unei persoane uşor reperabile, instruită în utilizarea lor.
(2) Defibrilatoarele semiautomate au instrucţiunile de utilizare scrise în limba română.
(3) Instrucţiunile vizuale şi auditive ale defibrilatoarelor semiautomate sunt în limba română.
(4) În zonele de graniţă, instrucţiunile scrise ale defibrilatoarelor vor fi şi într-o limba de circulaţie internaţională.
(5) În localităţile cu minorităţi etnice, instrucţiunile scrise ale defibrilatoarelor sunt şi în limba minorităţii etnice din localitatea sau zona respectivă.
Art. 12. - Defibrilatoarele semiautomate au capacitatea de înregistrare şi păstrare a datelor privind evenimentele petrecute în vederea analizei retroactive a cazurilor la care au fost utilizate.
Art. 13. - Utilizarea defibrilatoarelor semiautomate este obligatorie în cadrul echipajelor de prim ajutor calificat.
Art. 14. - Echipajele de prim ajutor calificat utilizează defibrilatorul semiautomat pe baza cunoştinţelor teoretice şi practice obţinute în cadrul cursurilor de pregătire specifice.
Art. 15. - Modificarea protocoalelor de resuscitare şi de utilizare a defibrilatoarelor semiautomate se comunică în scris echipajelor de prim ajutor calificat printr-un ordin al Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 16. - Primul ajutor calificat este acordat în echipă, într-un cadru instituţionalizat, de către personalul paramedical aparţinând Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă sau altor instituţii care, conform prevederilor legislative, au dreptul de a avea această categorie de personal.
Art. 17. - (1) Procesul acordării primului ajutor calificat este monitorizat de către unităţile aparţinând Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cel puţin la nivel judeţean, precum şi la nivelul municipiului Bucureşti.
(2) Monitorizarea se face de către asistenţi medicali pregătiţi în acest scop, care aparţin Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, în colaborare cu medicii şefi SMURD la nivelul fiecărui judeţ şi sub coordonarea medicului şef SMURD din centrul regional.
(3) Asistenţii medicali prevăzuţi la alin. (2) răspund şi de formarea continuă a personalului paramedical din structura unităţii în care activează precum şi din structura unităţilor SMURD aparţinând autorităţilor publice locale din judeţul respectiv, pe baza unui program propus de Inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în colaborare cu medicul şef al regiunii şi aprobat de Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
(4) Monitorizarea acordării primului ajutor calificat de către echipajele formaţiunilor pentru situaţii de urgenţă aflate în structura autorităţilor publice locale sau judeţene, precum şi formarea continuă a acestora, este asigurată de asistenţii medicali din cadrul Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă în colaborare cu medicul şef SMURD de la nivelul judeţului respectiv şi sub directa coordonare a medicului şef SMURD de la nivel regional.
Art. 18. - Acordarea primului ajutor calificat se face pe baza de protocoale şi proceduri precum şi pe baza indicaţiilor medicale la distanţă, atunci când este utilizat sistemul de telemedicină.
Art. 19. - (1) Echipajul de prim ajutor calificat este coordonat pe durata programului de lucru de către un comandant de echipaj care asigură respectarea protocoalelor şi a procedurilor în acest domeniu.
(2) Fişa de post a comandantului echipajului de prim ajutor calificat se elaborează în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de către Inspectorul General.
Art. 20. - Echipajele de prim ajutor calificat sunt astfel organizate încât să se asigure îndeplinirea indicatorilor de timp prevăzuţi de lege luând în considerare şi structura şi capacitatea de intervenţie a serviciilor de ambulanţă din zona de competenţă. Echipajele de prim-ajutor calificat sunt clasificate după cum urmează:
a) echipaje de prim ajutor calificat cu capacitate de evacuare a pacientului utilizând ambulanţe tip B2.
b) echipaje de prim ajutor calificat fără capacitate de evacuare a pacientului utilizând diferite mijloace de intervenţie specifice activităţii Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă care au atât dotarea specifică acordării primului ajutor calificat cât şi personalul instruit. Astfel de echipaje intervin la urgenţele medicale într-o zonă astfel definită încât timpul de sosire să fie de cel mult 8 minute de la plecarea la solicitare. Misiunea prioritară a acestor mijloace de intervenţie rămâne cea de bază, conform organigramelor Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 21. - (1) În localităţile unde nu există unităţi ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, echipajele de prim ajutor calificat fac parte din structura formaţiunilor voluntare pentru situaţii de urgenţă fiind subordonaţi operativ şi profesional Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă.
(2) Funcţionarea echipajelor prevăzute la alin. (1) poate fi asigurată şi de către personal detaşat al Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 22. - Echipajele de prim ajutor calificat intervin într-o zonă de competenţă bine definită, în caz de necesitate fiind posibilă intervenţia lor şi în zonele limitrofe zonei de intervenţie.
Art. 23. - Echipajele de prim ajutor calificat pot fi direcţionate către zone afectate de calamităţi sau la accidente colective aflate în locaţii din afara zonei de competenţă, sau din afara zonei limitrofe zonei de competenţă, la ordinul Inspectorului şef al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau al Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 24. - Alertarea echipajelor de prim ajutor calificat se face de către dispeceratele medicale, dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, dispeceratele integrate sau de către Centrele Unice de Apel de Urgenţă 112, pe baza indexului din anexa nr. 9 a prezentului ordin. Indexul de codificare al urgenţelor şi regulamentul de alocare al resurselor şi mijloacelor de intervenţie după gradul de urgenţă se implementează în cadrul platformei destinate dispecerizării apelurilor de urgenţă prin sistemul unic de apel 112.
Art. 25. - În cazurile de cod roşu prevăzute în anexa 9 a prezentului ordin, alertarea echipajelor de prim ajutor calificat este obligatorie ca echipaj de prim-răspuns, realizându-se în cel mai scurt timp posibil, chiar şi în cursul preluării apelului, fie de către operatorul 112, dispecerul medical sau de către cel din cadrul structurii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, fără a fi necesară aprobarea medicului coordonator din cadrul dispeceratului medical.
Art. 26. - (1) În cazurile de cod galben prevăzute în anexa 9 a prezentului ordin, alertarea echipajelor de prim ajutor calificat este obligatorie, dacă ele sunt cele mai apropiate echipaje de locul solicitării respective, fără a fi necesară aprobarea medicului coordonator din cadrul dispeceratului medical.
(2) Este interzisă utilizarea echipajelor de prim ajutor calificat în cazul intervenţiilor de cod verde sau în cazul transferurilor interspitaliceşti.
Art. 27. - Este interzisă utilizarea echipajelor de tip A1 şi A2 din structura serviciilor publice de ambulanţă ca echipaje de urgenţă cu excepţia următoarelor situaţii:
a) nu există nici un echipaj de prim ajutor calificat sau echipaj medical de urgenţă disponibil pentru a interveni în timp util.
b) accident colectiv care necesită intervenţia mai multor echipaje iar capacitatea de intervenţie a serviciilor de urgenţă prespitalicească este depăşită.
c) accident sau incident care implică mai multe persoane care necesită transport nemedicalizat.
Art. 28. - Trimiterea excepţională a unui echipaj tip A la un caz de urgenţă este urmată în mod obligatoriu de trimiterea unui echipaj de prim ajutor calificat sau/şi un echipaj medical de urgenţă.
Art. 29. - Trimiterea în sprijinul echipajelor de prim ajutor a unuia sau a mai multor echipaje medicale de urgenţă se face în următoarele situaţii:
a) din informaţiile obţinute rezultă necesitatea trimiterii imediate a unui echipaj medical de urgenţă sau a mai multor echipaje fără aşteptarea informaţiilor din partea echipajului sau a echipajelor de prim ajutor.
b) echipajul de prim ajutor nu are capacitate de evacuare/transport a pacientului.
c) informaţiile obţinute radio-telefonic sau prin sistemul de telemedicină, de la echipajul de prim ajutor calificat aflat la locul solicitării denotă necesitatea trimiterii unui echipaj medical de urgenţă.
d) echipajul de prim ajutor calificat solicită sprijinul unui echipaj medical de urgenţă.
Art. 30. - Monitorizarea continuă, din punct de vedere operativ, a activităţii echipajelor de prim ajutor calificat în teren se face de către dispeceratele medicale precum şi de către dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă. Această monitorizare este efectuată de către dispeceratele integrate, acolo unde ele există.
Art. 31. - Personalul implicat în acordarea primului ajutor calificat este personal angajat sau voluntar în cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, a Formaţiunilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă sau în cadrul instituţiilor de profil abilitate prin lege să înfiinţeze astfel de echipaje.
Art. 32. - Persoanele care activează ca personal angajat în cadrul echipajelor de prim ajutor calificat îndeplinesc următoarele condiţii minime la momentul începerii activităţii în cadrul acestor echipaje:
a) absolvent de liceu sau al unei şcoli profesionale.
b) apt fizic şi psihic în vederea îndeplinirii misiunilor specifice.
c) absolvent al unui curs de prim ajutor calificat.
Art. 33. - Echipajele de prim ajutor calificat utilizează următoarele mijloace de intervenţie:
a) ambulanţe tip B2
b) autospeciale de intervenţie fără capacitate de transport pacient, cu echipamente de prim ajutor şi defibrilator semiautomat.
c) alte mijloace de intervenţie specifice Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă cu echipamente de prim ajutor şi defibrilator semiautomat.
Art. 34. - Dotarea echipelor de prim-ajutor calificat se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 35. - Formarea personalului paramedical în acordarea primului ajutor calificat se face în cadrul centrelor de formare naţionale, regionale şi locale din structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 36. - Programul de pregătire prevăzut în anexa nr. 10 al prezentului ordin va fi revizuit anual de către o comisie mixtă din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Ministerul Sănătăţii Publice în vederea actualizării atât a protocoalelor cât şi a noţiunilor teoretice şi practice din cadrul cursurilor de pregătire.
Art. 37. - Modificările programei analitice sunt aduse la cunoştinţa centrelor de formare prin ordin al Inspectorului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 38. - La nivel judeţean al municipiului Bucureşti precum şi regional, există proceduri de control şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor acordate de echipajele de prim ajutor calificat care includ dar nu se limitează la:
a) analiza periodică retroactivă a activităţii fiecărui echipaj în parte.
b) analiza cazurilor în care s-au produs decese în faza prespitalicească.
c) analiza rapoartelor şi datelor obţinute din sistemele GPS.
d) analiza rapoartelor şi datelor obţinute din sistemele de transmisie de date medicale la distanţă.
e) analiza rapoartelor şi datelor înmagazinate în aparatura de defibrilare semiautomată.
Art. 39. - Responsabilitatea monitorizării şi îmbunătăţirii calităţii în cadrul SMURD revine Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau cel al Municipiului Bucureşti împreună cu medicii şefi la nivel judeţean precum şi la nivel regional, după caz.

   
Punere în aplicare CAPITOLUL II prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţiona... din 12/12/2008 :
Fişa de urgenţă prespitalicească pentru echipajele cu medic
IMAGINE
Fişa de urgenţă prespitalicească pentru echipajele de asistenţă medicală
de urgenţă sau prim ajutor calificat
IMAGINE
Indexul de codificare al urgenţelor şi regulamentul de alocare al
resurselor şi mijloacelor de intervenţie după gradul de urgenţă
din cadrul aplicaţiei destinate dispecerizării apelurilor
de urgentă prin sistemul unic de apel 112.
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
1. OBSTETRICĂ - GINECOLOGIE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
I. Cod Roşu
- mama este inconştientă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- mama prezintă convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- tegumentele mamei sunt reci şi umede, stare de leşin (insuficientă cardio-vasculară) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- nou născutul nu plânge/respiră E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- copilul a fost născut, mama prezintă hemoragie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- hemoragie după săptămâna 20 de sarcină E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- contracţii uterine puternice după săptămâna 36 de sarcină E P1 P2 P1 E P1-E E E E
- membrane rupte după săptămâna 36 de sarcină E P1 P2 P1 E P1-E E E E
- membrane rupte sau senzaţia mamei de împingere cu copil cunoscut sau suspicionat a fi în poziţie anormală E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
II. Codul galben
- copilul s-a născut, mama şi copilul par bine - E P1 P2 E E P3 E E
- mai puţin de 2 minute între contracţii la prima naştere - E P2 P1 E E E E E
- mai puţin de cinci minute între contracţii (după prima naştere) - E P2 P1 E E E E E
- membrane rupte (copil în poziţie normală) - E P2 P1 E E P3 E E
- senzaţia mamei de împingere cu copilul cunoscut în poziţie normală - E P2 P1 E E P3 E E
III. Codul verde
- mai mult de 2 minute între contracţii (prima naştere) - E P1 E E E P2 E E
- mai mult de 5 minute între contracţii (la a II-a, III-a naştere) - E P1 E E E P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
II. BOALĂ NEDIAGNOSTICATĂ EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
III. Codul roşu
- inconştienţa E P1 P3 P2 P1 P1 E E E E
- nivel scăzut de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dificultate serioasă în respiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- tegumente palide şi umede, aproape sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient slăbit cu durere toracică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere toracică şi greaţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
IV. Codul galben
- febră şi nivel de conştienţă alterat însă nu inconştient E P1 P3 P1 E E P2 E E
- febră şi erupţii cutanate - - P3 P2 - - P1 E E
- episoade sincopale repetate - P1 P3 P1 - E P2 E E
- ameţeală cu debut brusc, slăbiciune - E P3 P2 E E P1 E E
- pacient slăbit, informaţii neclare - E P3 P2 E E P1 E E
V. Codul verde
- febră - - P3 P2 - - P1 E E
- ameţeli dar nu slăbiciune - - P3 P2 - - P1 E E
- simptome neclare, dar nu slăbiciune - E P3 P2 - - P1 E E
- probleme psiho/soci - E P1 E - - P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
3. ARSURI TERMICE/ELECTRICE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
VI. Codul roşu
- suspiciunea mai multor victime grav afectate P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- inconştient, după arsura termică/electrică E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- nivel scăzut al conştienţei după arsura termică/electrică E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- dificultăţi în respiraţie după arsura termică/electrică E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspect de leziuni datorate inhalării de fum E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- mai mult de 20% suprafaţă arsă suspicionată/leziune corozivă sau dacă implică cap/faţă (adult) E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- mai mult de 10% suprafaţă arsă suspicionată/leziune corozivă sau dacă implică cap/faţă (copil sub 10 ani) E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de arsuri severe, informaţii incerte E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de arsură electrică cu voltaj înalt E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de cădere, leziuni grave suspicionate E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
VII. Codul galben
- a fost inconştient, recuperează treptat E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- mai puţin de 20% suprafaţă arsuri/leziuni corozive fară implicarea capului/feţei (adulţi) E P1 P3 P1 P2 P1-E E P1 P1
- mai puţin de 10% suprafaţă arsuri/leziuni corozive fară implicarea cap/faţă (copil sub 10 ani) E P1 P3 P1 P2 P1-E E P1 P1
- corozive în ochi E P1 P3 P1 P2 P1-E E P1 P1
- poliţia sau pompierii cer un echipaj de asistenţă, necunoscându-se dacă sunt victime E P1 P1 P1 P1 E - P1 P1
- cădere de la înălţime sub 4 metri, pacient conştient fară semne de traumatism grav E P1 P1 P2 - - - P1 P1
VIII. Codul verde
- arsură electrică cu electricitate casnică (220V), conştient, nu este cunoscut cardiac - P1 P1 E E E E P1 P1
- arsuri minore - P1 P1 E - - P2 P1 P1
- cădere de la o înălţime mai mică de 3 m în urma electorcutării, conştient fară semne de leziuni grave - P1 P1 E - - E P1 P1
- implicat în accident/incident fără simptome - P1 P1 P2 E - E P1 P1
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
IX. ÎNEC/IMERSIE ÎN APĂ EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
X. Codul roşu
- mai multe victime, imersie în apă sau dispărute E P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- imersie în apă confirmată, inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- imersie în apă cu dificultăţi în respiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- victimă aflată încă în apă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- pacient cu imersie în apă mai mult de un minut E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- accident prin săritură în apă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- leziune extinsă şi imersie în apă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de hipotermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- dezorientat/confuz, fară dificultăţi în respiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- tusă severă posibilă aspiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
XI. Codul galben
- pacient conştient fară dificultate în respiraţie - P1 P1 P2 E E E P1 P1
- leziuni aparente minore - P1 P1 P2 E E E P1 P1
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XII. ACCIDENTE DE SCUFUNDARE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XIII. Codul roşu
- mai multe victime, imersie, rănite sau dispărute P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- victimă aflată încă în apă P1 P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- inconştient după scufundare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- tegumente reci şi umede, aproape sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- confuz sau agitat după scufundare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- paralizie sau ameţeli în diferite părţi ale corpului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- leziuni extinse vizibile E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- suspiciune de hipotermie moderată sau severă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- toate simptomele apar în primele 24 h de la scufundare (diferite niveluri de conştienţă, paralizii, alte simptome neurologice, dureri, simptome legate de tegumente) - P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
XIV. Codul galben
- tusă severă după scufundare, hipotermie uşoară - P1 P2 P1 - E E E E
XV. Codul verde
- pacient conştient fară dificultăţi în respiraţie sau alte simptome - E P1 P2 - E E E E
- leziuni minore după scufundare - P1 P1 P2 - E E E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XVI. MUŞCĂTURI DE ANIMALE/ÎNŢEPĂTURI DE INSECTE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XVII. Codul roşu
- inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- dificultăţi în respiraţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- tegumente palide şi umede, aproape sincopa E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- muşcătură de viperă cu simptome generale E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- muşcătură de viperă la copil mic E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- hemoragie necontrolată după muşcătură E P1 P3 P2 P1 P1-E P1 E
- înţepătură de insecte în gura sau gâtul unui copil E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XVIII. Codul galben
- muşcătură de viperă fără simptome generale - P1 P3 P1 P2 E E E E
- înţepătură de insectă de peste o ora cu simptome generale fără semene de şoc - P1 P1 P1 P2 E E E E
- muşcătură de animal în regiunea feţei sau gâtului fără afectarea respiraţiei sau a stării de conştienţă - P1 P3 P2 P1 E E P1 E
- hemoragie controlată după muşcătură - P1 P1 P2 P3 E E P1 E
XIX. Codul verde
- înţepătură de insectă de peste o ora fară simptome generale - E P2 P3 E - P1 E E
- înţepătură cu reacţie locală puternică fără reacţie generală - P1 P2 P3 E - P1 E E
- muşcătură de animal cu leziune tegumentară - P1 P1 E E - P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
7. CĂDERI ŞI ALTE ACCIDENTE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XX. COD ROŞU
- Susp. Mai multe victime grave P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- Susp. Inconştient în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Greutate la respiraţie în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Starea de conştienţă în deteriorare sau starea de obnubilare prelungită E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Paralizie E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Paloare, transpiraţii, aproape inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Sângerare necontrolabilă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Strivire sau leziuni penetrant la nivelul: capului, a gâtului, a abdomenului sau a coapsei. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Leziuni semnificative la nivelul a două sau mai multor părţi ale corpului. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Fractura de femur sau multiple fracturi deasupra nivelului mâinii sau al piciorului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Extremitate smulsă deasupra nivelului degetelor. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Pacient carcerat, blocat etc. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Cădere de peste 4 metri fără alte criterii de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Susp. De traumatism prin energie mare, informaţii neclare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Dureri precordiale pre-existente, ameţeli acute, cefalee, diabet E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Dureri mari (fără alte criterii de urgenţă) E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
XXI. COD GALBEN
- O singură fractură sub genunchi - P1 P1 E E E E P1 E
- Fractura antebraţului - P1 P1 E E E E P1 E
- Susp. Fractura col de femur - P1 P1 P2 E E E P1 E
- Sângerare controlată - P1 P1 P2 E E E P1 E
- Cădere de la 3-4 metri (fară alte criterii de urgenţă) - P1 P1 P2 E E E P1 E
- Dureri moderate (fără alte criterii de urgenţă) - P1 P1 P2 E E E P1 E
XXII. COD VERDE
- Cădere sub 3 metri (fără alte criterii de urgenţă) - P1 P1 E E - E P1 E
- Plăgi şi contuzii, leziuni minore - P1 P1 E E - E P1 E
- Implicat în accident, fără simptome - P1 P1 E E - E P1 E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XXIII. INTOXICAŢII, COPII EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXIV. COD ROŞU
- Inconştient în urma intoxicării E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Dificultăţi în respiraţii relatate la intoxicaţia E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Ingerarea unor doze periculoase cu simptome precoce E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Greutate în deglutiţie în urmă intoxicaţiei E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Paloare, transpiraţii şi obnubilare E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Convulsii în urmă intoxicaţiei E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Informaţii neclare despre substanţe şi simptome E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
XXV. COD GALBEN
- Ingestia recentă a unor doze periculoase, fără alte criterii de urgenţă E P1 P3 P1 P2 P1-E E E E
- Alcaloid sau acid în gură, fără alte criterii de urgenţă E P1 P3 P1 P2 P1-E E E E
- Ingestie de derivate petroliere cu simptome minore E P1 P2 P1 E E E E E
- Ingestie de nicotină fară alte criterii de urgenţă E P1 P2 P1 E E E E E
XXVI. COD VERDE
- Ingerarea unor doze subtoxice a unor substanţe periculoase E E P1 P2 E E P3 E E
- Ingerarea de derivate petroliere fără alte criterii de urgenţă. E E P1 E E E P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XXVII. LEZIUNI ALE CAPULUI FEŢEI ŞI ALE GÂTULUI EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXVIII. COD ROŞU
- Inconştient mai mult de 5 minute E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Dificultăţi în respiraţie în urmă unui traumatism cranian E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Nivelul conştienţei în scădere sau scăzut pentru o perioadă prelungită. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Pacient neliniştit, confuz, necontrolabil sau agresiv E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Trauma craniană şi convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Trauma craniană şi paralizie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Palid, transpirat, obnubilat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- Strivire sau plagă penetrantă a feţei, mandibulei sau a gâtului. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Trauma craniană cu alte leziuni semnificative E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Pacient carcerat sau blocat E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Accident forestier E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Cădere peste 4 metrii fară alte criterii de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Suspect trauma indusă prin energie mare, informaţii neclare E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Pacient neajutorat, izolat, în risc de hipotermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Dureri intense nesuportabile. E P1 P3 P2 P1 P1-E E
XXIX. COD GALBEN
- A fost inconştient, acum mai bine E P1 P2 P1 E E E
- Leziuni faciale semnificative fară alte criterii de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Sângerare controlată E P1 P1 E E E E
- cădere 3-4 metri fară alte criterii de urgenţă E P1 P1 E E - E
- Dureri moderate fără alte criterii de urgenţă E P1 P1 E E - E
- Antecedente de dureri precordiale, ameţeli acute, cefalee, diabet E P1 P2 P1 E - E
XXX. COD VERDE
- Cădere de la 3 metri fără alte criterii de urgenţă - P1 P1 E - - E
- Plăgi, contuzii, leziuni minore - P1 P1 E - - E
- Implicat în accident fără semne sau leziuni - P1 P1 E - - E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
XXXI. HIPO-HIPERTERMIA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXXII. COD ROŞU
- Dificultate în respiraţie cu hipotermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Neliniştit, confuz sau necooperant cu hipo-hipertermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Alte leziuni extinse cu hipotermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Susp. de hipotermie gravă, sub 32 grade E P1 P3 P2 P1 P1-E E
- Pacient slăbit cu susp. de hipertermie E P1 P3 P2 P1 P1-E E
XXXIII. COD GALBEN
- Susp. hipotermie moderată, fără alte criterii de urgenţă E P1 P2 P1 E E P2
- Susp. hipotermie moderată cu alte leziuni limitate E P1 P2 P1 E E P2
- Degerătură localizată E P1 P2 P1 - - P2
- Pacient altfel sănătos cu susp. de hipertermie E P1 P2 P1 - - P2
XXXIV. COD VERDE
- Hipotermie uşoară fară alte simptome - E P1 P2 - - E
- Expunere la căldură sau frig extreme dar pacientul este bine. - E P1 P2 - - E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
11. INCIDENT MAJOR EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXXV. COD ROŞU
- Incendiu - Explozie P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Prăbuşire de avion P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Accident de tren - tram. P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Accident rutier P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Dezastru natural P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Scăpări de gaze P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Accident naval P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Atac terorist, război P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Alte dezastre P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
- Posibile dezastre sau accidente în masă P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E + +
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
12. LEZIUNI CHIMICE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXXVI. COD ROŞU
- Susp. multiple victime P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- Inconştient în urma leziunilor chimice E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Nivelul de conştienţă scăzut în urma accidentului chimic E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Greutate în respiraţie în urmă incidentului chimic E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Dificultate în respiraţie în urmă accidentului chimic E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Palid, transpirat, aproape inconştient E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Peste 15% suprafaţă leziuni cu subst. corosivă la adult E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Peste 10% leziuni cu subst. corosivă la copii E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Ingestie de subst. alcaloidă la copii E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Susup. de leziuni grave. Nu avem informaţii clare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Incident major P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- Scăpări de gaze sau pericol de explozie în zonă populată P1 P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Accident cu subst. hazardoase implicate P1 P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Ingestie de substanţe caustice, antigel, organofosforice E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
II. COD GALBEN
- Leziune caustică la nivelul gurii la adult, fără alte criterii de urgenţă, vorbeşte clar nerăguşit. E P1 P2 P1 E E E E E
- Sub 15% arsuri sau leziuni corosive la adult, fără alte criterii de urgenţă, fără cap/faţă E P1 P2 P1 E E E P1 P1
- Sub 10% arsuri sau leziuni corosive la copil, fără alte criterii de urgenţă fără cap/faţă E P1 P2 P1 E E E P1 P1
- Leziune corosivă oculară E P1 P2 P1 E E E E E
- Ingestie de derivate petroliere fără alte semne de urgenţă E P1 P2 P1 E E E E E
- Inhalare de gaze sau de subst. chimice fără alte criterii de urgenţă E P1 P2 P1 E E E P1 P1
- Poliţia, Pompierii cer sprijin logistic fără a se ştie dacă sunt victime E P1 P2 P2 P1 E E - -
XXXVII. COD VERDE
- Leziuni minore prin corosive - E P1 E - - E E E
- Implicat în accident, fără alte simptome, semne - E P1 E - - E E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
13. ACCIDENT RUTIER EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XXXVIII. COD ROŞU
- Susp. multiple victime cu leziuni serioase P1 P1 P1 P1 P1 P1-E E P1 P1
- Inconştient în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Dispnee în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Stare de conştienţă în scădere sau obnubilare prelungită. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Traumă craniană cu nelinişte, agresiv sau convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Palid, transpirat obnubilat. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Paralizie în urma accidentului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Strivire sau leziuni penetrante la nivelul capului, al gâtului, al toracelui, al abdomenului sau al coapsei. E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Leziuni semnificative la nivelul unei sau mai multor părţi ale corpului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Fractura de femur, sau multiple fracturi deasupra nivelului mâinii sau a piciorului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Victima blocată E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Susp. traumă prin energie mare, informaţii neclare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Accident cu substanţe chimice periculoase E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Dureri precordiale, ameţeli, cefalee, diabet preexistente E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- A fost inconştient dar acum este bine şi fară alte criterii de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
- Durere intensă fără alte criterii aparente de urgenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 P1
XXXIX. COD GALBEN (PACIENTUL SE AFLĂ LA DISPENSAR sau într-o instituţie medicală)
- Fractură izolată a antebraţului sau sub niv. genunchiului fără alte leziuni. Situaţia confirmată de persoana autorizată E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Susup. fractură col de femur E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Leziuni faciale minore fară alte criterii de urgenţă E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Sângerare controlată fără alte criterii de urgenţă. Situaţia confirmată de persoană autorizată E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Durere moderată fără alte criterii de urgenţă E P1 P1 P2 E E E P1 E
- Poliţia, Pompierii cer sprijin fară a se ştie dacă sunt victime, DISTANŢA MICĂ permite cererea unui sprijin rapid. E P1 P1 P2 E - E P1 E
XL. COD VERDE (Pacientul se află la dispensar sau văzut deja de medic)
- Plăgi, contuzii, leziuni minore (confirmat de medic sau personal sanitar calificat) E P1 P1 E E - E P1 E
- Implicat în accident fară alte simptome sau semne E P1 P1 E E - E P1 E
- Implicat în accident în ultimele 24 ore, acum acuză dureri sau vrea să fie consultat de medic E E P1 E E - E P1 E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
14. VIOLENŢĂ; AGRESIUNE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XLI. COD ROŞU
- suspect de afecţiuni severe E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- inconştient după violenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- Dispnee după violenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- nivel scăzut al stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni la nivelul extremităţii cervico-cefalice, pacient agresiv sau calm E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni la nivelul capului şi convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- paralizie după violenţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- sângerare incontrolabilă sau paloare, transpiraţii, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni penetrante sau prin compresiune la nivelul capului, gâtului, toracelui, abdomenului, coapsei E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni semnificative în două sau mai multe locuri ale corpului E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
- leziuni severe suspecte, informaţii neclare E P1 P3 P2 P1 P1-E E P1 E
XLII. CODUL GALBEN
- leziuni faciale fără alte criterii de urgentă E P1 P1 P2 E E E P1 E
- leziuni produse prin înjunghiere, armă de foc sau prin compresiune sub nivelul cotului sau treimea superioară a gambei E P1 P3 P1 P2 E E P1 E
- fracturi ale membrelor superioare sau fracturi sub nivelul genunchiului (o singură fractură) E P1 P1 P2 E E E P1 E
- leziuni minore cauzate de arme E P1 P1 P2 E E E P1 E
- pacientul a fost inconştient, îşi revine treptat E P1 P3 P2 P1 E E P1 E
- sângerare controlată (fără alte criterii de urgenţă) E P1 P2 P1 E E E P1 E
- durere severă E P1 P3 P2 P1 E E P1 E
- victimă a abuzului sexual (fără alte criterii de urgenţă) E P1 P3 P1 P2 E E P1 E
- victimă a violenţei cu reacţie psihică acută E P1 P2 P1 E E E P1 E
- asistenţă la cererea poliţiei E P1 P3 P2 P1 E E P1 E
XLIII. CODUL VERDE
- leziuni minore neproduse de arme - E P1 P2 E - E P1 E
- victimă a violenţei, nu sunt leziuni evidente, fără reacţie psihică - E P1 P2 E - E P1 E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
15. ALERGII EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XLIV. CODUL ROŞU
- inconştient după reacţia alergică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- reacţie alergică imediată cu dificultăţi respiratorii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- reacţie alergică, dificultăţi la vorbire şi deglutiţie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- reacţie alergică, edem glotic E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- rece şi transpirat, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- simptome imediate, antecedente de şoc anafilactic E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XLV. CODUL GALBEN
- reacţie acută, fără afectarea respiraţiei sau a stării de conştienţă E P1 P2 P1 E E E E E
- antecedente de şoc anafilactic, expunere fără simptome E P1 P2 P1 E E E E E
XLVI. CODUL VERDE
- prurit şi eritem - E P3 P2 - - P1 E E
- reacţie alergică cu durată mai mare de 30 min după expunere - E P3 P2 E - P1 E E
- îngrijorare în privinţa reacţiei alergice, fără simptome în prezent - E P3 P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
16. SINCOPA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
XLVII. CODUL ROŞU
- Inconştient, obnubilat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- inconştient, respiraţie anormală E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- căderea nivelului de conştienţă sau prelungirea perioadei cu nivel scăzut al conştienţei E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- antecedente neclare de boală sau inconştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- aproape de sincopă, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee intensă acută anormală, pierderea stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cunoscut aflat în stare de inconştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sângerare nedatorată unui traumatism, pierderea stării de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
XLVIII. CODUL GALBEN
- Paralizie, slăbiciune sau dificultăţi de vorbire, trezibil E P1 P2 P1 E E E E E
- episoade severe sincopale în ultimele 24 h, trezibil momentan şi fără alte simptome E P1 P2 P1 E E E E E
- pierderea pasageră a nivelului de conştienţă după traumatism cranian E P1 P2 P1 E E E E E
- pierderea pasageră a nivelului de conştienţă şi suspect de ingestie de droguri/alcool E P1 P2 P1 E E E E E
- suspect de convulsii febrile, recuperează, E P1 P2 P1 E E E E E
- pierdere pasageră a stării de conştienţă cu dureri toracice sau palpitaţii, în revenire E P1 P2 P1 E E E E E
XLIX. CODUL VERDE
- lipotimie, bine acum - E P3 P2 - - P1 E E
- suspect sincopă la NTG, acum bine - E P3 P2 - - P1 E E
- aproape de sincopă, bine acum - E P3 P2 - - P1 E E
- cunoscut epileptic, tendinţă la sincopă, recuperează - P1 P1 P2 - - P2 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
17. SÂNGERAREA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
L. CODUL ROŞU
- inconştient şi sângerează, cauză netraumatică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee şi sângerare, de cauză nontraumatică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- aproape de sincopă, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- hematemeză, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- scaune închise la culoare şi tare, pacient transpirat, palid E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sarcină mai mare de 20 de săptămâni, sângerare semnificativă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sarcină mai mare de 20 de săptămâni, sângerare (cantităţi mici sau mari însoţite de durere) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sângerare masivă necontrolată. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LI. CODUL GALBEN
- sângerare limitată necontrolată - P1 P1 P2 E E E E E
- hematemeză, fără semn de şoc - P1 P2 P1 E E E E E
- scaune tari, închise la culoare - E P2 E - - P1 E E
- sarcină mai mare de 20 de săptămâni, sângerare minoră - E P1 P2 - - P1 E E
- sângerare vaginală, mai mult de trei tampoane/oră, fără semne de şoc - E P1 P2 - - E E E
- hemoragie nazală incontrolabilă - E P2 E - - P1 E E
LII. CODUL VERDE
- sarcină sub 20 de săptămâni, sângerare, dureri asemănătoare celor menstruale - - E E - P1 E E
- fără sarcină, sângerare vaginală anormală, altfel bine - - E E - P1 E E
- hematurie - - E E - P1 E E
- epistaxis minor - - E E - P1 E E
- sângerări repetate la pacienţi aflaţi sub tratament cu anticoagulante, altfel bine - - E E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
18. DURERI TORACICE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LIII. CODUL ROŞU
- inconştient după durere toracică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee şi durere toracică E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere toracică tipică în infarctul de miocard E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere toracică, palid şi transpirat E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere toracică aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- suspectarea unor probleme cardiace severe, persoana care face apelul nu se află lângă pacient E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LIV. CODUL GALBEN sau roşu (se evaluează individual)
- durere toracică, greaţă E P1 P3 P2 P1 E E E E
- durere toracică, tahicardie E P1 P3 P2 P1 E E E E
- durere toracică, atipică IM, în plină sănătate E P1 P3 P2 P1 E E E E
- antecedente de angină, efect pe termen scurt la NTG E P1 P3 P1 P2 E E E E
- debut brusc de tahicardie, fără dureri toracice E P1 P3 P2 P1 E E E E
LV. CODUL VERDE
- durere la respiraţie sau exerciţii, în plină sănătate - E P3 P2 E - P1 E E
- aritmie cardiacă, simte că se pierd bătăi ale inimii, altfel bine - E P3 P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
19. DIABET ZAHARAT EPA EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LVI. CODUL ROŞU
- cunoscut diabetic aflat în stare de inconştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cunoscut, dispneeic E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cunoscut, prezintă convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- diabetic cunoscut cu dureri toracice severe E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LVII. CODUL GALBEN sau roşu (se evaluează individual)
- nivel scăzut al stării de conştienţă, incapabil de a ingera lichide E P1 P3 P2 P1 E E E E
- palid, transpirat, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 E E E E
- comportament anormal sau neobişnuit E P1 P3 P1 E E P2 E E
- cunoscut diabetic, 55 obosit sau starea generală evident alterată E P1 E P1 P2 E P3 E E
- diabetic aflat pe tratament cu tablete, cu nivel scăzut al glicemiei, recuperează E P1 E P1 E - P2 E E
- temperatură sau alte simptome generale (întotdeauna cod galben decât dacă se suspicionează infarct) E P1 E P2 E - P1 E E
LVIII. CODUL VERDE
- temperatură, fără alte simptome generale, - - E P2 E - P1 E E
- infecţie localizată, fără alte simptome generale - - E P2 E - P1 E E
- pacient cunoscut cu nivel crescut al glicemiei, fără simptome - - E P2 E - P1 E E
- pacient diabetic, insulino-dependent, alert după ingerare de zahăr - - E P2 E - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
20. TEMPERATURĂ EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LIX. CODUL ROŞU
- inconştient, temperatură crescută E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient slăbit, temperatură şi dispnee marcată - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- motiv pentru a suspectarea unei stări septice sau meningită - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacient slăbit, temperatură, dificultăţi la deglutiţie şi sialoree (suspect epiglotită) - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LX. CODUL GALBEN
- temperatură, pacient cu răspuns imunitar deficitar - - E P2 E - P1 E E
- pacient slăbit cu temperatură şi simptome neclare - - E P2 E - P1 E E
- pacient diabetic cu temperatură - - E P2 E - P1 E E
LXI. CODUL VERDE
- gripă sau răceală - - E E - - P1 E E
- roşu în gât, altfel bine - - E E - - P1 E E
- temperatură, altfel bine - - E E - - P1 E E
- tuse, altfel bine - - E E - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
21. OBSTETRICĂ/GINECOLOGIE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXII. CODUL ROŞU
- pacientă inconştientă cu probleme ginecologice/obstetrice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee, probleme ginecologice/obstetrice E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere acută abdominală, palid, transpirat, aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sângerare, paloare, transpiraţie sau aproape de sincopă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- pacientă însărcinată, traumatism abdominal, contracţii sau sângerare E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- sângerare majoră, sarcină mai mare de 20 de săptămâni E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- contracţii puternice între săpt. 20- 36 de sarcină E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- durere şi sângerare (în cantităţi mici sau mari) după săpt. 20 de sarcină E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii în timpul sarcinii - P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXIII. CODUL GALBEN
- durere severă, pacientă slăbită (nu este însărcinată) - P1 P3 P2 P1 E E E E
- traumatism abdominal în sarcină, fără contracţii sau sângerare, pacienta nu prezintă alte probleme vitale - P1 P3 P1 P2 E E E E
- durere abdominală moderată la pacientă cu peste 20 săptămâni de sarcină - E E P2 E E P1 E E
- sângerare minimă, sarcină peste 20 de săptămâni - E P3 P2 - E P1 E E
- preeclampsie în antecedente, cefalee - P1 P3 P1 E E P2 E E
- sângerare mai mare de trei tampoane/oră, altfel bine şi nu prezintă semne de soc - - P2 E E E P1 E E
LXIV. CODUL VERDE
- sângerare minoră, la sarcină mai mică de 20 de săpt. - - P2 E - - P1 E E
- crampe menstruale, sarcină mai mică de 20 de săpt. - - P2 E - - P1 E E
- dureri abdominale şi temperatură, fără sarcină, fără slăbiciuni - - E P2 - - P1 E E
- dureri nespecificate, fără sarcină, fără slăbiciune - - E P2 - - P1 E E
- dureri neobişnuite, fără sarcină, fără slăbiciune - - E P2 - - P1 E E
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
22. AVC (APOPLEXIE) EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXV. CODUL ROŞU
- inconştient, suspect de AVC E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- dispnee suspect AVC E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- convulsii prezente, suspect AVC E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- inconştient mai mult de 20 min. E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- perioadă lungă cu nivel scăzut al conştienţei, simptomele apoplexiei E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee bruscă, intensă (violentă) E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- traumatism cranian recent, simptome de apoplexie E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXVI. CODUL GALBEN
- hemiplegie, altfel fără probleme - P1 P2 P1 E E P3 E E
- slăbiciune bruscă şi amorţeală la nivelul membrelor superioare şi inferioare - P1 P2 P1 E E P3 E E
- dificultăţi acute în vorbire - P1 P2 P1 E E P3 E E
- diabetic şi simptomele apoplexiei - P1 P2 P1 E E P3 E E
- AVC, pacienţi internaţi la azile de bătrâni - E P2 P1 E E P3 E E
LXVII. CODUL VERDE
- paralizie după semne de AVC, recuperare rapidă - P1 P2 P1 E E P3 E E
- paralizie după semne de AVC recuperat acum - P1 P2 P1 E E P3 E E
<
Tipul şi codul urgenţei Tipul echipajului
Prim ajutor calificat Asistenţă medicală de urgenţă/consultaţii de urgenţă Alte echipaje de intervenţie
23. CEFALEE EPA (Fără capacitate transport) EPA B2 EMU B2 EMU B1/C2 TIM C1 ESA ECU Ordine publică ISU Pompieri
LXVIII. CODUL ROŞU
- pacient inconştient cu cefalee care a precedat starea de inconştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee şi dispnee marcată E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee şi scăderea nivelului de conştienţă E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee intensă cu paralizie sau dificultăţi de vorbire E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee şi temperatură mare, redoare de ceafă, slăbiciune, posibil eritem E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
- cefalee severă şi convulsii E P1 P3 P2 P1 P1-E E E E
LXIX. CODUL GALBEN
- cefalee intensă acută, descris ca o durere nemaiavută până acum - E E P2 E - P1 E